Citat:
Textul Evangheliei la duminica a 19-a după Rusalii: âZis-a Domnul: Precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea. Și, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteți avea? Că și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei; și, dacă faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii fac același lucru;
|
Inainte de toate vreau sa stiti ca eu am incercat prin toate caile sa gasesc o solutie ca sa ne fie bine la amandoi. In nenumarate randuri. Sa impartasim bucuriile vietii. Asta voiam.
De foarte multe ori ea mi-a spus ca a gresit, ca ii pare rau,ca eu o sa fiu mereu un exemplu de maturitate pentru ea, care si-a tinut cuvantul si ca nu e suficient de matura ca sa poata sa schimbe ceva, iar urme ale copilariei spune ea ca inca mai sunt (nu au fost deloc prezente in relatie aceste urme). Adica e constienta ca a gresit si nu poate schimba asta. Daca e constienta nu cred ca mai e imatura ?!
Eu am trecut peste, insa nu mai pot merge mai departe cu cineva care nu mai are nevoie de mine ca om stiind cum a fost acea persoana de fapt. Daca ma iubeste in continuare ca om, m-ar cauta mai des/nu ar intrerupe discutiile/nu ar incerca sa ma faca sa imi para rau etc. Oricat as incerca sa rezolv toata situatia ma consum, desi am incercat sa fiu degajat. Cred ca cel mai potrivit e sa cadem de acord sa incheiem.