[cristiboss56]

Viaţa prezentă nu este altceva decât pregătirea pentru cea viitoare. Precum va petrece cineva viaţa prezentă, asemenea va primi răsplată în viaţa viitoare: fie fericită, fie nefericită.
Toţi creştinii, îndeosebi cei drept credincioşi, doresc să moştenească răsplata fericită în viaţa viitoare. Iar pentru aflarea acesteia e necesar să răbdăm diferite suferinţe şi boli, potrivit celor spuse în cuvântul lui Dumnezeu: „Prin multe suferinţe se cuvine să intrăm în împărăţia Cerului”.
Oamenii se împart în drepţi şi păcătoşi, însă nici unii şi nici alţii nu sunt slobozi de diferite suferinţe sau boli, precum ni se spune în psalmi: „Multe suferinţe celor drepţi; multe răni celor păcătoşi”.
Sfântul David îi înştiinţează pe primii să nu descurajeze, asigurându-ne că Domnul îi va izbăvi de toate suferinţele, iar pe ceilalţi, adică pe păcătoşi, îi înştiinţează să nu deznădăjduiască… dacă cel păcătos va alerga cu credinţă şi nădejde la Domnul, va primi milostivire şi iertare de păcate.
Domnul Atotbun le trimite celor drepţi diferite suferinţe, în primul rând ca să nu slăbească în nevoinţele evlaviei şi, lenevindu-se, să nu devieze în latura opusă şi să nu piară.
In al doilea rând, Domnul le trimite celor drepţi diferite suferinţe pentru ca prin acestea ei să se purifice cu totul de păcate şi patimi şi să primească răsplată în veacul viitor…
Asupra celor păcătoşi, Domnul aduce diferite nenorociri şi boli pentru a-i atrage la pocăinţă, precum spune El însuşi în Evanghelie: „N-am venit să-i chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi; şi iarăşi: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia Cerului”; şi prin proorocul Isaia vorbeşte: „Veniţi să ne judecăm. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face” (Isaia I, 18).
Şi tuturor în general, atât celor drepţi cât şi celor păcătoşi, Domnul le spune: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni, luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre”, şi iarăşi: „În răbdarea voastră vă veţi câştiga sufletele voastre. Cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui”.
Intăriţi-vă cu credinţă şi nădejde în milostivirea lui Dumnezeu. Cel care a creat o astfel de lume este puternic să îndrepte şi lucrurile dumneavoastră.
Cine se va lăuda că nu regretă greşelile din trecut? Insă pentru aceste greşeli noi înşine răbdăm suferinţe vremelnice, pentru a ne izbăvi de suferinţele veşnice, precum orânduieşte pentru noi Domnul Cel purtător de grijă, aducând diverse ispite pentru purificarea noastră şi spre învăţătură duhovnicească, pentru a trezi în noi credinţa experimentată şi vie, şi nădejde neruşinată, după cum mărturiseşte apostolul Pavel, spunând: „Suferinţa dă naştere la răbdare, răbdarea la nădejde, iar nădejdea nu va ruşina”.
De aceea urâţi sugestiile rele ale vrăjmaşului nevăzut, care după cuvintele Sfântului Apostol Pavel „ca un leu umblă răcnind, căutând pe cine să înghită” fie prin păcat, fie prin tristeţe fară măsură şi deznădejde.
Însă puternic este Domnul… să vă apere de atacurile vrăjmaşului, precum şi de acele neplăceri care vă tulbură şi vă îngreuiază sufletul.
Sfaturi pentru familia creştină, Sfântul Ambrozie de la Optina