Am putea compara lumea cu o cameră plină de tot felul de lucruri, iar slava dumnezeiască, cu lumina soarelui. Cu cât e mai întunecată camera, cu atât se văd mai puțin lucrurile din ea. Și cu cât năpădește pe geamuri mai multă lumină, cu atât lucrurile din ea se văd mai clare și mai frumoase.
Rațiunile lucrurilor din lume, departe de a deveni de prisos după vederea descoperită a lui Dumnezeu, ne vor ajuta să înțelegem fecunditatea Rațiunii divine, vor fi chiar o exemplificare a ei, așa cum razele soarelui sunt o exemplificare și o manifestare a luminii Lui. Desigur atunci vom privi direct la Soarele dreptății, sau la lumina Lui și numai indirect la rațiunile lucrurilor, pe când acum nu vedem țâșnirea directă a luminii din soare, ci numai iradierea ei estompată din lucruri. Cu alte cuvinte, când vom contempla pe Dumnezeu direct, vom contempla rațiunile lucrurilor în El Însuși, nu în lucruri, ca acum, deci cu mult mai iluminate, mai adânci, mai explicate.
(Părintele Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica ortodoxă, Editura Deisis, Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, Alba Iulia, 1993, pp. 14-15)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|