Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Într-o sâmbătă, a doua după Paști, Iisus mergea prin semănături și ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile și mâncau.
|
Sf Ambrozie: Nu numai prin invatatura Lui, dar si prin comportament si fapte Domnul nostru incepe a-l despovara pe om de observanta legii vechi.
Venerabilul Beda: Presiunea multimii nu lasa timp ucenicilor sa manance, dar, cum ei simteau nevoia de a manca, potoleau aceasta nevoie inghitind semintele desfacute de spic prin frecarea mainilor, dovada a unei vieti austere care, departe a a cauta mancaruri sofisticate, se multumea cu alimentele cele mai simple.
Sf Epifanie al Salaminei: Asadar, ei mergeau de-a lungul campurilor cultivate cu grau si mancau seminte pentru a arata ca legea sabatului a incetat sa existe de la venirea Sabatului Mare, adica a lui Isus Cristos, care ne ofera repausul dupa oboseala pe care crimele noastre a cauzat-o.
Sf Ambrozie: Aceasta fapta a ucenicilor ascunde un mare mister. Campul cu grau este lumea intreaga. Recolta, de care campul e acoperit, este prodigioasa fecunditate a sfintilor raspanditi in campul speciei omenesti. Spicele sunt roadele Bisericii. Apostolii fac sa cada semintele si le mananca, adica se hranesc de progresele noastre in virtute, separand de invelisul lor exterior operele si fructele sufletului pentru a le face sa apara in lumina credintei.
Venerabilul Beda: Ei freaca spicele in mainile lor, adica dau mortii pe omul cel vechi in cei pe care ii vor uniti cu trupul lui Isus Cristos, scuturandu-i de orice intentie terestra.