[Florinvs]

6. Retele edilitare


a. Alimentarea cu energie electrica

In anul 1936, din intiativa primarului de atunci I.G.Vantu, este dat in exploadare primul grup electrogen din Husi, in cladirea in care astazi este atelier de reparatii.

In anul 1950, productia de energie electrica a grupurilor electrogene din oras era de 340 Kwh, reprezentând numai 15% din necesar.

In anul 1962 Husul este racordat la Sistemul energetic national, iar in anul 1976 este data in exploadare statia de transformare de 110 Kv de la Dric.

In anii 80, restrictiile in aprovizionarea populatiei cu energie electrica s-au facut simtite si in Husi.

De-a lungul timpului, reteaua de distributie a energiei electrice din Husi a fost administrata de urmatoarele entitati: IRE (Intreprinderea Retele Electrice, din subordinea Ministerului Energiei Electrice), RENEL (Regia Nationala de Electricitate 1990-1998), CONEL (Compania Nationala de Electricitate 1998-2000), SC Electrica SA (2000- 2002), Electrica-Moldova (2002- 2005), care, in anul 2005, este privatizata, fiind cumparata de firma germana EON, care-i schimba numele in EON Moldova.

In anul 1998 este inaugurat modernul sediu comercial al fostei RENEL in Husi, dar din pacate, in preajma anului 2005, aceasta este inchis!

Dupa privatizare, numarul personalului TESA si administrativ este redus, dar din pacate este redus si numarul personalului operativ de interventie, astfel incat se constata intarzieri in interventiile la reparatia instalatiilor electrice.

In plus, datorita consumului crescut de energie electrica din ultimii ani, instalatiile electrice- cabluri, posturi de transformare- construite in mare parte inainte de 1990, nu mai fac fata consumului tot mai mare de energie electrica, aparand relativ dese cazuri de intrerupere a alimentarii cu energie electrica a consumatorilor.

Totusi, in ultimii ani, s-a modernizat parcul auto de interventie, si s-au mai facut unele lucrari de modernizare a liniilor electrice si posturilor de trasformare, dar si la sistemul de iluminat public.




b. Sistemul de apa-canalizare

*Date gasite pe site-ul Aquavas

La început localitatea Huşi s-a alimentat în mod individual sau în grupuri din fântâni construite din piatră şi ulterior din tuburi de beton.

Începând din anii 1930 s-au executat câteva puţuri de adâncime pentru captarea apei subterane cu bazine de captare din beton ingropate la nivelul terenului. Tot atunci se executa o captare a unor izvoare din zona cartierului Corni.

Distribuţia apei se realiza prin tronsoane de conducte din beton cu lungime de 2,00 – 4,00 m, fără presiune.

In anul 1942 s-a realizat prima captare de apă prin drenuri – “Ochi” cu o lungime de aprox. 3,00 km. Captarea se făcea într-un rezervor circular din beton cu o capacitate de înmagazinare de 250 mc.

Odată cu acesta a început reţelele de distribuţie, realizate din tuburi din tuburi din beton (fără presiune), conducte din fontă, ţeavă galvanizată, cu diametre de la 1 ź” la 100 mm.

A doua captare mai importantă pentru alimentarea cu apă în localitatea Huşi a fost realizată în anii 1960, având o lungime de cca 3, 8 km, ce alimenta cartierul Corni.

S-a dezvoltat şi reţeaua de distribuţie a apei pe care s-au instalat ciuşmele publice şi hidranţi de incendiu. Pentru rezerva de incendiu s-au realizat bazine din beton ingropate la nivelul terenului.



În 1970 - 1974 (cand prim-secretar al orasului Husi era Gheorghe Croitoru) s-au derulat lucrările din prima etapă a sistemului de alimentare cu apă centralizat a localităţii Huşi, cu capacitatea de 200 l/s, sistem ce avea în componenţă :

-Captarea din sursa de suprafaţă râul Prut cu staţie de pompare;

-Conducta de aducţiune de la staţia de pompare Pogăneşti la staţia de tratare Huşi, din azbociment Dn 400 mm, L= 12,6 km;

ˇ Staţia de tratare, avînd în componenţă:

- camera de amestec şi distriibuţie;

- 2 decantoare suspensionale de 50 l/s;

-1 sală cu 3 filtre rapide cu nisip;

- 2 rezervoare tampon de câte 500 mc fiecare;

-staţie de pompare apa tratată şi de spălare filtre;

-bazine de dizolvare sulfat de aluminiu;

-staţie de clorinare

ˇrezervoare pentru zona de joasă presiune 2 x 2000 mc;

reţea de distribuţie realizată din azbociment, fontă, oţel şi zincată cu diametre cuprinse între 2” si 300 mm.

În anul 1982 a început a doua etapă de modernizare a sistemului de alimentare cu apă, intervenindu-se la înlocuirea coloanei de aducţiune din azbociment cu conductă din OL

Dn 600 mm, completarea cu decantor lamelar de 100 l/s, extinderea cu încă o sală cu 3 filtre rapide. Capacitatea de înmagazinare a fost suplimentată cu un rezervor de 5000 mc, care asigură distribuţia apei potabile gravitaţional, în zona superioară.


Din pacate, in cursul anilor 80, se manifesta unele fenomene negative si in privinta sistemului de apa-canalizare:

-Datorita politicii de economie, avariile din retea erau reparate cu greutate, din lipsa materiale necesare (tevi in special), fiind situatii când furnizarea apei potabile- chiar la blocuri- era intrerupta zile intregi! Multi locatari stateau tot timpul cu cazile din baie umplute cu apa.

-Apoi calitatea apei furnizate lasa mult de dorit (si datorita tehnologiei invechite folosite pentru tratarea apei- cu clor), multi huseni- chiar cei care locuiau la blocuri- aducând apa de baut de la fantanile din oras, din fericire destul de numeroase!

Pe aceasta tema, la un moment dat, chiar s-a facut haz de necaz, spunandu-se ca Husul este singura localitate din tara pe cale de trecere de la oras la sat!




Canalizare-epurare

Primele retele de canalizare datează din anii 1955 -1960 si erau realizate din tuburi din beton cu diametre de Dn 200 – Dn 300 şi au continuat ulterior pe timp ce se dezvolta reţelele de distribuţie a apei.

Construcţia Staţia de epurare în oraşul Huşi s-a derulat în perioada 1978– 1984, an în care a fost pusă în funcţiune. Staţia de epurare era prevăzută cu două trepte de tratare a apelor uzate, o treaptă mecanică şi o treaptă biologică şi cuprindea :

ˇgrătarul; camera de distribuţie;deznisipatorul;separatoare de grăsimi;

ˇ decantor primar;bazinele de aerare şi decantoarele secundare;bazinul pentru stabilizarea nămolului;staţia de pompare de pompare a nămolului;platforma de uscare nămol;reţele tehnologice din incintă. O dată cu dezvoltarea construcţiilor de locuinţe în Huşi s-au extins reţelele de distribuţie a apei potabile şi a reţelelor de canalizare menajeră şi pluvială.





După anul 1990 s-au întocmit mai multe studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă din municipiul Huşi.

În anul 1995 s-a întocmit proiectul tehnic “Modernizare alimentare cu apă oraş Huşi, judeţul Vaslui”- întocmit de SC HABITAT PROIECT S.A. IAŞI, proiect la care a fost aprobat finanţarea şi de altfel s-au început lucrări, înlocuiri pe coloana de aducţiune din OL

Dn 600 mm, construire unei noi staţii de pompare a apei brute, lucrari de imprejmuire la rezervoarele de 2 x 2000 mc şi 5000 mc.

Deasemeni s-au întocmit studii de fezabilitate pentru modernizarea statiei de epurare si extinderea reţelelor de canalizare, pentru care s-au aprobat derularea investiţiei.

De altfel s-au început lucrări de construcţie a o parte din obiecte din staţia de epurare şi a o parte din extinderea reţelelor de canalizare.

Din lipsă de fonduri aceste investiţii au fost întrerupte.Au urmat Studii de fezabilitate pentru programul SAMTID investiţie la care au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici şi finanţarea prin Hotărâre de guvern. Investiţia nu s-a mai derulat deoarece s-a dorit ca pe lângă lucrările pentru alimentare cu apă să fie realizate şi lucrări de canalizare şi epurare, prin programul ISPA.

S-a întocmit Studiul de fezabilitate şi Proiectul tehnic pentru “Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, sistemul de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiilor Vaslui,Bârlad,Huşi şi oraşul Negreşti, judeţul Vaslui” care a fost aprobat prin H.G. nr.536/2006, modificată prin H.G. nr. 1683/2008. În acest prioect s-au prevăzut:

ˇReabilitare reţele de distribuţie a apei = 32,11 km;

Extindere retele de distribuţie = 16,27 km;

ˇExtindere reţelelor de canalizare menajeră = 48,27 km;

ˇStaţii de pompare ape uzate = 7 buc.

Parte din lucrările de reabilitare reţele alimentare cu apă şi extindere canalalizare sunt în curs de execuţie.