4. Comertul
Inainte de 1948, in Husi exista o intensa viata comerciala, aceasta activitate fiind in general dominata de cetateni de etnie evreiasca. Acestia aveau un fel aparte de a face comert, prin aceasta reusind sa-si atraga clientii.
Insa nationalizare din 1948 a lovit puternic in aceasta activitate.
Apoi, ma tarziu, multi evrei au plecat din Husi, atunci când Gheorghe Gheorghiu Dej le-a permis cetatenilor romani de etnie evreiasca sa plece in statul Israel.
In plus, atunci când s-a infiintat ICSM-ului (comertul de stat), si evreii care mai ramasesera in oras au fost obligati sa lucreze la stat, sa practice preturi fixe, nu s-au putut adapta deloc la acest stil de comert, renuntand sa mai practice aceasta activitate.
Astfel, Husul a pierdut o parte insemnata din farmecul sau antebelic.
Dupa 1968, comertul in orasul Husi era realizat prin doua entitati:
-ICSM-ul, sau comertul de stat, care se ocupa cu comertul cu amanuntul
In 1989 directorul ICSM Husi era domnul Hristea, care, datorita unei relatii puternice pe care o aveea la Ilie Ceausescu, a reusit sa determine, chiar si in anii 80, ca magazinele ICSM-ului din Husi sa fie bine aprovizionate, astfel incat in Husi nu prea s-au simtit restrictiile in aprovizionarea cu produse alimentare, nici chiar in anii 80, când in restul tarii erau probleme grave sub acest aspect.
Desi existau numeroase magazine, chioscuri, etc, din pacate in 1989 Husul nu aveea un magazin general.
In schimb se realizeaza doua depozite pentru marfuri a ICSM, situate langa autogara.
-UJCC Vaslui (Uniunea Judeteana a Cooperatiei de consum)- Grup depozite Husi.
In anul 1960 sunt inaugurate depozitele cooperatiei de consum din Husi (situate pe strada Alecu Ghitescu, in apropierea statiei CFR), foarte moderne pe atunci, prevazute cu: depozit pentru marfuri cu subsol, lift pentru marfa (primul lift instalat in Husi), cale ferata proprie (fosta linie ICR), magazii , ulterior adaugandu-se: camere frigorifice, cisterna pentru ulei comestibil in vrac, parc auto propriu (format in principal din dubite si autoutilitare TV, dar si autocisterna, tractoare cu remorci, autocamion Roman-Diesel), cladire pentru birouri (inaugurata in 1989 prin reamenajarea unei foste magazii).
De asemenea, Grup depozite Husi mai aveea si alte cladiri si deozite din oras in patrimoniu: fostul depozit de ambalaje de la capatul strazii Garii, fostul depozit pentru achizitia de produse alimentare din mediul rural, depozit care era situat in zona industriala, fosta cladire de birouri de pe strada A.I.Cuza.
De asemenea, cooperatia de consum controla intreg comertul din mediul rural, magazine ale cooperatiei existând in aproape fiecare sat.
Intre anii 1986- 1994, seful grupului depozite Husi a fost Onose Valerian (tatal meu). In 1989 Grup Depozite Husi numara (numai in orasul Husi) cca 70 de salariati: seful de grup, contabili, merceologi, sefi de depozite, gestionari, vanzatori, soferi, muncitori, paznici.
Insa, si in activitatea cooperatiei de consum, au existat unele aspecte negative inainte de 1990:
-In primul rand, desi cooperatia de consum era conform statului proprietate privata de grup (asociativa), totusi ingerinta statului in activitatea cooperatiei era destul de mare.
Astfel, statul stabilea planul de achizitie si vanzari a cooperatiei de consum, iar aceasta putea achizitiona marfa de la fabrici in limita unor planuri stabilite la nivel central.
Astfel, desi cererea de marfa era foarte mare, aceasta cerere nu putea fi acoperita in totalitate, deoarece cooperatia de consum nu aveea posibilitate sa achizitioneze suficienta marfa incat sa acopere toata cererea.
-Acest fapt genera- mai ales in anii 80- o penurie de marfuri care puteau fi puse in vanzare
-Aceasta situatia a generat -inclusiv printre gestionarii cooperatiei de consum- o atitudine de a distribui marfa preferential sau de a accepta mici ciubucuri pentru vânzarea unei anumite marfi.
-Desi legile erau deosebit de dure in privinta speculei in aceea perioada, desi exista militia economica, iar un gestionar gasit cu un plus in gestiune mai mare de 3 salarii tarifare i se intocmea automat dosar penal, furtul din avutul obstesc fiind sever pedepsit, totusi multi gestionari lua mici ciubucuri, dar aceia care exagerau si sareau calul cum se zice riscau puscarie.
De exemplul, atunci când un cetatean se prezenta la gestionarul cooperatiei si dorea sa achizitioneze sa zicem un frigider, i se spunea- Da, va servim, nici o problema, dar stiti, am primit si noi putine si trebuie sa asteptati la rand! Cetateanul intelegand apropoul, spunea- Ei, lasati, sunt si eu atent cu dumneavoastra! Iar atent insemna un mic ciubuc de sa zicem 150- 200 lei (daca frigiderul costa sa spunem 4500 lei). Si astfel toata lumea era multumita: omul ca-si cumpara frigiderul, gestionarul ca lua si el un mic ciubuc, iar conducerea de la Vaslui ca marfa era vanduta si cooperatia incasa contravaloarea marfii.
-In plus, in mediul rural, gestionarul cooperatiei neavând practic concurenta (in mediul rural singurele magazine erau cele ale cooperatiei ), profita de acest lucru, si nu-si dadea interesul sa atraga clienti, sa imbunatateasca calitatea serviciilor.
De multe ori, intr-o comuna, gestionarul cooperatiei se considera mai tare si decat primarul, presedintele de CAP, seful de post sau invatatorul ori profesorul.
Aceste fenomene s-au manifestat din pacate si in zona Husi, dar cu unele particularitati, tinand cont de faptul ca Husul era atunci o puternica zona agricola.
Intr-un reportaj publicat in ziarul Vocea Husului din februarie 1991, se poate citi:
-La Grup depozite Husi, pe care l-am vizitat doar, stam de vorba cu domnul Onose Valerian (tatal meu), seful de grup, si cu doamna Dumitrasca Maria, contabila-sefa a cooperativei de consum Husi.
Am aflat urmatoarele: UJCC Vaslui are 3 grupe de depozite, la Vaslui, Bârlad si Husi. Fondul de marfa este repartizat astfel: 50% la Vaslui, 30% Bârlad si 20% la Husi.
De la inceput deci se porneste de la o eroare.......legala! Fondul de marfa intre cele 3 grupe se repartizeaza asa-zis echitabil, in functie de numarul de consumatori ce sunt inclusi in una din grupe, dar nu de sadisfacerea integrala a cererii acestora! Putin am, putin iti dau! Ajunge, nu ajunge, te descurci, atat a fost planificat!
Si planul se realizeaza, caci din capul locului cererea a fost ciuntita prin accelasi plan.
Domnul Onose Valerian, comerciant inimos si priceput, ne vorbeste chiar de realizari deosebite: planul de desfacere a marfurilor a fost depasit in 1990 cu 18 milioane lei.
Carentele pernicioase ale planului au fost partial inlaturate de domnul Onose, obligat insa sa foloseasca argumente si metode specifice zonei, care l-au costat!
O situatie asemanatoare este si la cooperativa de consum Husi: in 1990 cooperativa a depasit planul la urmatorii indicatori: comert (154%), productia industriei mici (112%), achizitii (256%), la alti indicatori insa situatia nu este imbucuratoare.
-UJCM Vaslui (Uniunea Judeteana a Cooperatiei mestesugaresti).
In Husi existau doua cooperative mestesugaresti- Zorile si Rasaritul, care se ocupau cu diverse prestari-servicii pentru populatie (frizerie, pedichiura, manichiura, reparatii ceasuri, foto, depanare radio-tv, reparatii obiecte electrocasnice, etc) si cu productia industriei mici si locale.
In oras exista 3 complexe mestesugaresti. In 1972 este inaugurat complexul mestesugaresc Rasaritul de pe Bdul. 1 Mai, iar intre 1973-1975 sunt inaugurate cele doua complexe mestesugaresti Zorile.
Exista si un magazin Romarta.
-Pentru alimentatia publica, existau 4 restaurante (Podgoriile Husului, Cina, Intim si Carpati), terase, cofetarii, baruri.
Restaurantele erau in general pline, iar, in zilele de sarbatori legale (1 Mai, 23 August, 1 Decembrie, etc), campingul Dobrina, terasa Motoc se umpleau de lume, iesita la gratare si iarba verde.
Restaurantul Cina era locul preferat (fiind situat in imediata apropiere a stadionului) unde veneau microbistii dupa un meci castigat de Steaua Mecanica Husi.
-De asemenea, in oras exista o piata agro-alimentara (care din anul 2010 beneficiaza de o cladire noua, moderna) bine aprovizionata, o hala pentru produse lactate si din carne (care functioneaza intr-o cladire veche din 1890, dar renovata)
-In fiecare an, pe 14 septembrie, are loc balciul, si exista si obor pentru animale.
|