3. Trasporturile si telecomunicatiile
Transportul feroviar era asigurat prin linia ferata secundara 604 Crasna- Husi, in lungime de 33 km, linie simpla neelectrificata.
In anii 70- 80, traficul feroviar- in special cel de marfa- inregistreaza o puternica crestere pe linia 604, in statia Husi fiind primite si expediate foarte multe vagoane de marfa, in fiecare zi sosind si plecând din statia Husi cate 3-4 trenuri de marfa.
In statia Husi soseau vagoane de marfa incarcate cu: tabla pentru SUC, ciment pentru santierul Constructorul, produse petroliere (benzina, motorina, combustibil CLU pentru centralele termice din oras) pentru depozitul PECO, bumbac pentru filatura, ambalaje, adezivi pentru Husana, bunuri de larg consum si electrocasnice, materiale de constructii , ulei, zahar, etc pentru cooperatia de consum si ICSM.
In statia Husi erau incarcate vagoane de marfa cu: busteni de lemn, incaltaminte, textile, vinuri, conserve de legume, piese de mobilier, produse ale industriei mici si mestesugaresti, cereale, etc.
In ianuarie 1990 erau garate in statia Husi cca 100 vagoane de marfa.
Traficul de calatori era deservit prin 4 perechi trenuri Cursa/zi, doua din acestea fiind grupe directe Husi- Bucuresti Nord. Trenurile erau compuse din cate 3 vagoane (apartinand seriilor 20-57, 20-57, 19-40) apartinand statiei de domiciliul Bucuresti-Grivita. La unele trenuri circula si un vagon de bagaje (apartinea statiei de domiciliu Bârlad).
Tractiunea trenurilor de calatori era asigurata intre Husi- Crasna/Bârlad de locomotiva clasa 80 (040-DHC), apartinand depoului Bârlad.
Exista remiza de locomotive Husi, utilizata pana prin anul 2003.
Intretinerea liniei 604 era asigurata de districtul de linii nr. 7 Husi si districtul de linii Crasna, ambele apartinand de Sectia Linii L2 Bârlad.
Statia Husi era prevazuta cu o instalatie SCB de tip SBW, cu semnalizare mecanica.
Circulatia pe linia 604 se realiza in sistemul intelegerii telefonice a caii libere.
VS era de 40 km/h intre Husi si Cretesti, respectiv de 80 km/h intre Cretesti si Crasna.
In anii 1987-1988 apare proiectul de constructie a caii ferate spre zona industriala a orasului Husi.
In anii 80, se efectuiaza ample lucrari de extindere a capacitatii statiei CFR Husi, prin: marirea la 8 linii a dispozitivului de linii, prelungirea liniilor in capatul infundat al statiei (pentru care a fost necesara dinamitarea unui deal), realizarea rampei de marfa, a statiei de containere mici, amenajarea instalatiilor de descarcare din vagoane-cisterna a produselor petroliere in capatul infundat al statiei (fosta linie Competrol) si legarea acestora (printr-o conducta subterana pe sub strada Saca) cu fostul depozitul PECO de pe strada Saca.
In anii 1992-1994 linia 604 a beneficiat de RK (refactie capitala).
In 1990 in statia CFR Husi lucrau in total cca 150 de ceferisti, pe fiecare tura fiind: un impiegat de miscare, doi acari, partida de manevra, un casier, un magaziner, echipa de intretinere linii.
Seful statiei CFR Husi era in 1990 Roman Stelica, un om de mare caracter moral, si prieten foarte bun cu tata.
Acesta a fost numit ca sef al statiei CFR Husi in anul 1987, atunci când sotia sa (Maria Roman) a fost numita prim-secretara a orasului Husi.
Dintre cei care au lucrat mult timp in statia CFR Husi si pe care i-am cunoscut: Roman Stelica (sef statie), Dumitru Ailenii, Marcel Apostolache (impiegati de miscare), Mariana Apostolache (casiera), Carare Ioan (mecanic locomotiva) si multi altii.
De asemenea, mai exista HM Podgoriile Husului (pana in 1995) si fosta halta Dobrina hc (pana in 1984).
Transportul interurban auto de calatori era asigurat de ITA Vaslui- autocoloana calatori Husi, care in 1990 aveea in parc autobuze interurbane de tipul: RD-111, RDM-109-Montana, DAC-112-UDM si 3 DAC-117-UD.
In 1981 este inaugurata actuala autogara Husi, pe actuala locatie (strada Dobrina, nr.15, langa a doua bariera de cale ferata).
Aceasta deservea peste 20 de trasee interurbane, care lega satele si comunele din jurul orasului cu orasul.
Exista si cateva trasee spe alte orase: Iasi prin Raducaneni (circula cu aviz special), Iasi prin Bunesti (circula cu aviz special), Vaslui via Crasna, Vaslui via Padureni (circula cu aviz special), Bârlad via Murgeni (circula cu aviz special) si Galati via Murgeni (circula cu aviz special).
Din pacate in 1989 nu exista o cursa auto Husi- Chisinau care sa fi fost deservita de ITA Vaslui.
Datorita traficului de naveta foarte intens, autobuzele interurbane faceau cu greu fata acestui trafic, circulandu-se dupa principiul inghesuiti precum sardelele.
In plus, in anii 80, datorita politicii de economie, a restrictiilor in aprovizionarea cu carburanti, piese de schimb, a calitatii slabe a bateriilor de acumulatori, etc, intretinerea si exploadarea autobuzelor interurbane (dar si a celor urbane a IJTL) se facea in conditii dificile, cu multe lipsuri.
Pentru transportul auto de marfa exista autocoloana marfa Husi a ITA Vaslui, cu garajul situat pe strada Carpati (astazi Calea Basarabiei) nr. 163, care aveea in dotare autocamioane tip Carpati, Bugegi si dupa 1971 si Roman-Diesel.
Transportul urban in comun in Husi apare la începutul anilor 80, ca urmare a constructiei fabricilor din zona industriala a orasului.
Acesta era efectuat de IJTL Vaslui- autocoloana Husi, pe doua linii de oras (1 Gara- Zona si 2 Corni- Zona), cu autobuze de tip Roman-112-UD.
Garajul acestora era situat pe Soseaua Husi-Stanilesti nr.2, unde existau urmatoarele dotari: garaj acoperit pentru 5 autobuze, platou betonat pentru parcarea autobuzelor, atelier mecanic, birouri.
Pe linia 1 s-au amenajat oarecum statiile de autobuze urbane (cu alveole, banci, acoperis, indicatoare), insa pe linia 2 (care strabate preoponderent o zona de case- cartierul Corni) nu s-au amenajat corespunzator statiile, din lipsa spatiului necesar (casele fiind construite foarte aproape de trotuar).
A existat un proiect de constructie a unei linii de troleibuze in Husi, intre statia meteo si campingul Dobrina.
In privinta telecomunicatiilor, acestea erau realizate prin intreprinderea PTTR (Posta, Telefon, Telegraf, Radiorelee).
In anul 1976 este inaugurat sediul PTTR Husi (dupa 1990- sediul Romtelecom/Telekom), care aveea o centrala telefonica semiautomata tip Pentaconta, iar in mediul rural existau centrale telefonice manuale, deservite de operatoare.
In 1994 in Husi existau cca 4800 abonati la telefonie fixa.
In 1989 municipiile Vaslui, Bârlad si orasul Husi erau conectat la sistemul automat national de telefonie fixa, dar coonvorbirile internationale trebuiau facute prin operatoare- serviciul comenzi internationale.
Seful echipei de interventii telefonice- deranjamente in orasul Husi era domnul Zizi Donciu, foarte bun prieten cu tata.
In anii 80, ca urmare a politicii de economie, reparatia si intretinerea instalatiilor de telefonie fixa se realiza cu mare greutate, datorita lipsei acute a pieselor de schimb si a materialelor (cositor, capsule telefonice, cabluri, etc).
In plus, inca de la constructia blocurilor, instalatiile telefonice din interiorul blocurilor au fost prost concepute si subdimensionate de la inceput. In multe blocuri exista celebrul cuplaj intre mai multe posturi telefonice, astfel incat unii vecini mai curiosi isi faceau o adevarata ocupatie din a asculta convorbirile telefonice ale vecinului cu care aveau cuplat postul telefonic!
Transportul corespondentei postale se realiza cu: vagonul de bagaje, autoutilitare Roman si TV, iar, in mediul rural, postasii erau dotati cu biciclete.
Orasul dispune si de un releu radio-tv, construit in anii 50 pe dealul Dobrina, dar care permitea doar receptionarea canalului 1 a TVR.
Insa- mai ales in anii 80, când programul TVR se reduce la doar doua ore/zi si devine total neatractiv, unii locuitori isi instalasera antene confectiona artizanal, cu care receptionau programele de televiziune din fosta URSS.
Orasul dispune si de un serviciul de radioficare, infiintat in 1955.
|