Sfântul Isaachie
Sfântul Isaachie era din Asia Mică și a trăit pe vremea împăratului Valens (364-378). Din slăbiciunea minții, acest împărat a căzut din adevăr în mrejele rătăcirii lui Arie și a prigonit Biserica lui Hristos, închizând sfintele locașuri, iar pe unele dărâmându-le. Sfântul Isaachie, auzind de jalea creștinilor și de năvălirea goților, a lăsat pustia și s-a dus la Constantinopol, nădăjduind să poată intra la împărat să-l roage să deschidă sfintele locașuri de închinare. Nefiind lăsat să intre, sfântul l-a așteptat pe Valens la porțile cetății, iar când acesta a ieșit cu oștirea la război, împotriva goților, sfântul i-a spus că dacă nu va redeschide bisericile închise, va pieri în luptă. Împăratul mâniindu-se de îndrăzneala lui, a poruncit să fie bătut și aruncat într-o mlaștină, dar Sfântul Isaachie, scăpând de acolo, iarăși a ieșit înaintea împăratului și i-a spus că, dacă nu va redeschide bisericile creștinilor, va pieri în luptă prin foc. Și așa a fost, Valens a murit ars într-o șură de paie, iar Sfântul Isaachie, trăind în sfințenie încă mulți ani la Constantinopol, s-a mutat în pace la Domnul.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|