La Iraklion de două ori pe an se sărbătorește Sfântul protector al orașului. Pe 11 noiembrie, când este sărbătoarea lui și în marțea Paștelui.
La cea de-a doua sărbătoare se face Sfânta Liturghie Arhierească în vechea și istorica biserică a Sfântului. Biserica întreagă și dușumeaua ei se împodobește cu ramuri și frunze de mirt (mersină). Este emoționant momentul când se citește Sfânta Evanghelie, când toți cei prezenți țin în mâini mici lumânări aprinse, oferite de biserică. După slujbă, are loc o ceremonie grandioasă, cu prapuri de în*viere și cu procesiunea moaștelor Sfântului Mina. La aceste sărbători se aud binecuvântări și rugă*ciuni deosebite.
De ce toate acestea? Spre amintirea marii minuni pe care a făcut-o Sfântul Mina în 1826, în noaptea de Paști (18 Aprilie). În clipa în care creș*tinii se aflau la slujbă în biserică, au invadat turcii cu gând să-i măcelărească. I-au găsit și adunați la un loc și neînarmați. O ocazie potrivită! Sfântul Mina și-a făcut apariția pe cal, purtând sabie. A apărut în chipul unui ofițer superior turc și a strigat la ei că ordinul de măcel este revocat. Ei s-au în*tors la casele lor. Creștinii au fost salvați. În ziua următoare, creștinii și turcii au priceput că interve*nise Sfântul.
Pentru că această minune a avut loc în mo*mentul când se citea Evanghelia, oamenii obișnuiesc acum să țină în mâini cu toții, la ora cititului Evangheliei, lumânări aprinse, așa cum am relatat mai înainte.
(Arhimandrit Daniil Gouvalis, Minunea credinței, Editura Bunavestire, pp. 65-66)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|