In mormant, Viata
Pus ai fost, Hristoase
Si-au spaimantat ostirile ingeresti,
Plecaciunea Ta cea multa preamarind.
Dar cum mori, Viata,
Si cum sezi in mormant?
Si imparatia mortii Tu o zdrobesti
Si pe mortii cei din iad ii inviezi?
Te marim pe Tine,
Iisuse Doamne,
Si-ngroparea Iti cinstim si patimile,
Ca din stricaciune Tu ne-ai izbavit.
Cel ce-ai pus pamantul
Cu masuri, Hristoase,
Astazi sezi in mic mormant, Ziditorule
Si din gropi, pe cei ce-au murit inviezi.
Iisuse al meu,
Imparat a toate,
De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu?
Vrei sa dezrobesti neamul omenesc.
Stapanul a toate
Mort se vede acum
Si desertatorul gropilor celor morti
Se incuie-n groapa noua ca un om.
In mormant, Viata,
Pus ai fost, Hristoase
Si cu moartea Ta, pe moarte o ai pierdut
Si viata lumii Tu ai izvorat.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|