Daca incepem cu poezii, uite de ce il prefer eu pe comunistul Paunescu, dizidentului post comunism, Liiceanu. :)
E prea lung drumul până-n comunism
De nu-l scurtăm cu gări și cu etape,
De nu-l aducem totuși mai aproape,
E prea lung drumul până-n comunism.
Am mai visa, de nu s-ar face zi
Și pruncii nu ne-ar întreba de pâine
E lung și drumul scurt de azi, pe mâine,
Cu-atât mai lung ce ni se năzări.
Când, obosită, într-un cerc închis,
Scârbită, umilită lumea noastră
A vrut să se arunce pe fereastră,
I-au dat un drog, i-au programat un vis.
Acesta e, total și nebunesc,
E comunismul, unica dreptate,
Cel hotărât a le-mpăca pe toate,
Pilonii lui pe osul nostru cresc.
Prea lung, prea tăinuit, prea lung, prea lung,
Pustie veșnicie exemplară,
Ni-i dor din când în când de câte-o gară,
În care oamenii și mai ajung".
|