View Single Post
  #103  
Vechi 27.11.2016, 02:10:50
ioan67 ioan67 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 30.07.2016
Mesaje: 1.458
Implicit

Citat:
În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul
Poate gresesc, dar din ce stiu psihologul ofera doar uneltele si instrunctiunile, pacientul este cel care efectueaza operatia si ar fi ne-etic ca interventia sa devina mai personala de atat.
Daca gresesc, m-as bucura ca o eventuala contrazicere sa fie si argumentata.
Psihologul oferă în primul rând o prezență umană care să facă posibilă o relație de întrajutorare. Viziunea cu unelte și instrucțiuni este, evident, utilitaristă/tehnicistă. Deși unele componente ale relației presupun utilizarea unor cunoștințe și tehnici specifice, relația este folositoare mai ales prin disponibilitatea clientului și prin însușirile personalității psihologului: bunăvoință statornică, empatie, autenticitatea/spontaneitatea reacțiilor, atenție pătrunzătoare și largă, ascultare activă, voința de a depăși barierele inevitabile cu tact și pricepere, disponibilitatea de a se retrage la timp din rolul de expert și de a-l convinge pe client să accepte asta, discreție, o anumită neutralitate (binevoitoare, desigur), acceptare necondiționată a clientului etc. etc.
Aceste însușiri sunt elementele cele mai eficiente pentru dinamica relației.

Accentul pe unelte și instrucțiuni e pus de psihologii tehniciști, care cred că o tehnică bună garantează succesul. Și încă, psihologii care țin mult la poziția de expert au tendința să accentueze uneltele lor și instrucțiunile date de ei.

Relația de consiliere/psihoterapie eficientă implică în mod necesar un lucru rar pe lume: intimitatea. Aceasta nu are nici o legătură cu accepțiunea erotică/sexuală care se folosește în mod obișnuit în limbajul comun.
Intimitatea terapeutică, pe care unii o aseamănă cu relația dintre mamă și prunc sau dintre maestru și discipol, se referă la extraordinara comunicare dintre doi oameni, pe toate planurile vieții sufletești, dintre care unul solicită ajutor iar celălalt se străduiește să îl ofere. Este un caz particular al relației de iubire sublimă, iar nu fiziologică. Cel care, la început, îl "conține" pe interlocutor se străduiește să îl elibereze treptat astfel încât noua autonomie să nu mai fie (auto)sabotoare și (auto)distructivă.
Reply With Quote