Titlul topicului ar putea să fie, mai degrabă, "Tinerii creștini și relațiile dintre ei", întrucât bănuiesc că Alexandru nu este elev într-o clasă de musulmani sau budiști...
Astfel că la ei în clasă se joacă același scenariu ca între adulții creștini, precum vedem în societatea noastră, inclusiv pe forum.
Cam toți suntem creștini, însă relațiile dintre noi lasă de dorit.
Așa că Alexandru nu se confruntă cu altă problemă decât noi ceilalți. E vorba tot despre comunicare, întrajutorare, ifose, nervi, bumbăceli, conflicte de tot felul și modalitatea (proastă) de a le traversa. Despre dragoste și alți demoni, vorba unui scriitor...
Câtă vreme majoritatea suntem creștini (păcătoși de tot soiul, problema este pur și simplu lumea dinlăuntrul Bisericii. Că doară noi, creștinii, trăim pe aici și pretutindeni.
Nu cred că trebuie să facem "colonii de creștini virtuoși" pentru a putea trăi în Ecclesia. Oare e nevoie de enclave de creștini? Oare soluția la dificultățile noastre e să ne reîntoarcem în catacombe?
Cred că prioritatea evidentă e să învățăm cum să conviețuim.
|