Si eu spun la fel ca Ioan in mesajul despre boala si ii dau si lui Cristian dreptate.
In schimb pozitii ca a lui Crincrin ma deranjeaza teribil.
Nici un preot nu te invata sa nute duci sa te tratezi fie trupeste, fie sufleteste. El te ajuta in felul lui, aditional.
Nu se exclude unul pe celalalt.
Asta este ceea ce spuneam mai sus, pozitia majoritara in Romania. Sunt prigonite psihoterapiile si terapeutii.
Am citit si eu cele doua articole puse de Jennyy. Potrivite.
Cel din urma, care n-am inteles ce legatura are cu anxietatea, ca se refera la asceza, mi se pare extremist.
Adica exista ori asceza, ori desfranare si lacomie? Nu exista echilibru, normalitate? Eu asta nu inteleg.
Legat de exemplul cu Lucian si alti bolnavi.
Se discuta altundeva despre oameni care se nasc cu handicapuri si boli urate si unii spun ca totusi sunt fericiti.
La boli cronice, din nastere, boli care nu se pot trata, lumea se obisnuieste cu ele, cu traiul in acel fel.
Se obisnuiesc, gasesc un mod de trai si gata.
Dar nu poti sa spui ca nici ca isi doresc asa ceva, nici ca sunt fericiti. Aici este marea confuzie. Ei se impaca pana la urma cu soarta.
In cazul unor boli dobandite, acute, grave, nu te poti obisnui (sau nu de la inceput) si nu le doresti. Si iti doresti sa te vindeci, sa traiesti, sa mai poti sa-ti revii la normal si sa te bucuri de familie, de prieteni, de viata, sa te poti duce la biserica.
Si eu nu cred ca daca esti bolnav esti mai bun credincios. Asta este alta greseala.
Tare rau este vazuta credinta. Eu nu o vad asa. Eu o vad in a fi activ, in a face lucruri bune si a lumina si pe altii (si trupeste si sufleteste).
Si omul credincios sufera totusi pentru necazurile, sau boala lui. Este om. Si sfintii au suferit si Iisus a suferit (ca fiinta umana) pe cruce.
Dar are (omul) un sprijin in suferinta lui. Nu se pierde de tot. Se agata de de credinta si speranta in Cei de Sus.
Si asta ii da putere sa lupte cu boala si necazurile.
Si si oamenii dargi din jur si iubirea de la si spre ei este foarte importanta. Si aia iti da forta si este pana la urma tot de la Dumnezeu.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
|