in aceasta luna, in ziua a treizeci si una, pomenirea punerii in sfanta racla a Cinstitului brau al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, in cinstita ei casa, care este in Halcopratia, unde a fost adus de la episcopia Zilas, in zilele imparatului Iustinian; si minunea ce s-a facut prin punerea Cinstitului brau deasupra imparatesei Zoe, sotia imparatului Leon cel intelept.
imparatul Arcadie, feciorul lui Teodosie cel Mare, scotand cinstitul brau al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei din Ierusalim, caci acolo era pastrat cu cinstita ei haina pana in acea vreme de o femeie fecioara, l-a adus in Constantinopol, si l-a pus intr-un sicriu luminat, pe care l-a numit si sfanta racla. Deci trecand 410 ani, a deschis acea sfanta racla imparatul Leon cel intelept, pentru femeia sa Zoe, care era chinuita de duh necurat, si care vazuse si dumnezeiasca vedenie; ca de s-ar pune peste dansa cinstitul brau, s-ar lecui. Si s-a aflat cinstitul brau stralucind ca si cum ar fi fost tesut atunci nou, avand o pecete tiparita in aur; si hartie Codicel lipita, care arata cu numarul, vremea, indictionul si ziua in care fusese adus sfantul brau in Constantinopol si cum a fost pus de mainile imparatului Arcadie in racla, pecetluita fiind de dansul. Acest brau sarutandu-l imparatul, si intinzandu-l peste imparateasa cu mana patriarhului ce era atunci, o, minune, indata s-a mantuit de boala imparateasa, si toti slavind pe Mantuitorul Hristos si dand laude de multumire Preacuratei Maicii Lui, l-au pus iarasi in acea racla unde era mai inainte.
Tot in aceasta zi, pomenirea innoirii bisericii Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, de la Neoria.
Pe vremea imparatiei binecredinciosilor imparati Mihail si Teodora un oarecare patriciu cu numele Antonie, avea in Constantinopol o casa cinstita in curtea careia era si o biserica a Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei. Din aceasta biserica fusese luata podoaba de imparatii cei mai dinainte luptatori impotriva icoanelor, scotand sfintele icoane si insemnandu-se numai cruci in locul lor. Deci patriciul acesta iarasi facand icoanele bisericii acestia cum se cuvenea, a facut si o baie foarte mica dedesubtul bisericii pentru trupeasca sa odihna; iar deasupra acelei bai se facea pururea slujba lui Dumnezeu. Pentru aceasta a umbrit intru dansul darul Preasfantului Duh, prin Preacurata Maica Domnului nostru Iisus Hristos, si au inceput a se face multe tamaduiri de multe feluri de boli. inca oarecare iubitori de Dumnezeu se stransera si au cerut de la patriciul, sa faca o data pe saptamana baie pentru fratii cei in Hristos si mai ales bolnavi. Si luand voie faceau aceasta cu credinta si se vindecau.
Dupa aceea, apropiindu-se sa moara patriciul, a lasat baia aceea si biserica pe seama celor ce s-au aflat atunci oameni iubitori de Dumnezeu, pentru a lui sufleteasca mantuire. insa aceia fiind saraci si neavand nici apa de ajuns, nici alt venit, incet, incet, au parasit grija lucrului si baia a ramas neingrijita. Si jefuind-o unii si altii de uneltele si podoabele ce avea intr-insa, a ramas la stingere desavarsit. Iar sfanta biserica, caci era inalta si vindecatoare celor bolnavi, au lasat-o, facand slujba intr-insa, un preot, care din dumnezeiescul dar ce era intr-insa, avea din destul cele ce erau spre trebuinta hranei.
Deci fericitul imparat Roman facandu-si palate imparatesti si trebuindu-i mult material de lucru, si fiind instiintat de aceasta casa a Nascatoarei de Dumnezeu ca are mult material, a pus gand ca sa o strice. Iar Nascatoarea de Dumnezeu ce locuia intr-insa n-a ingaduit cele ce gandea imparatul. Caci in noaptea aceea s-a aratat celui ce era ispravnic peste lucru si unui tanar ce era ruda cu ispravnicul si le-a zis cu groaza, sa nu cuteze nicidecum a-i strica biserica aceea. Si daca s-a facut ziua, spunand tanarul visul catre maica ispravnicului a inteles si imparatul, care indata cum auzi, zise cuvantul acesta: "Nu voi sa am judecata cu Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ci inca voi innoi casa aceea cu cele ce-i vor trebui". Pentru aceasta, in loc sa strice oamenii cei ce au fost trimisi, au curatit baia cu toata nevointa si au inalbit-o. Dupa aceea gatindu-se toate si facandu-se baie mai mare, de avea si scaldatoare si infierbantand-o, se scaldara imparatii: Roman, Constantin si Hristofor, si bucurandu-se intarira baia si cu hrisov de mila sa aiba a lua pe fiecare an si a daruit-o la manastirea cea numita a ispravnicului pentru ca sa poarte grija de baie si de biserica Nascatoarei de Dumnezeu, monahii manastirii aceleia. Si cate minuni adica s-au facut mai inainte in mai sus zisa biserica a Nascatoarei de Dumnezeu, le vom lasa, dar aici vom povesti una numai ce s-a facut in vremea noastra.
O femeie oarecare vestita a cazut in boala grea si s-a umflat, si chinuindu-se cu nesuferite dureri, si-a cheltuit toata averea sa la doctori si nimic nu se folosi de la ei. Auzind de minunile ce se faceau la biserica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, s-a dus si ea acolo; si ramanand acolo cateva zile si nimic folosindu-se, ci bantuita foarte rau de boala, a iesit si s-a dus la biserica Nascatoarei de Dumnezeu cea din Vlaherne si cazand la pamant se ruga zicand: "Miluieste-ma, Maica lui Dumnezeu, ca fiind lipsita de tot ajutorul omenesc, am nazuit la tine". Deci ramanand acolo noua zile, i s-a aratat in ziua cea de pe urma o femeie de cinste zicandu-i: "O, femeie, ce strigi catre mine de ma superi neincetats" Iar ea a zis catre dansa: "O, stapana, stiu ca pentru pacatele mele ma chinuiesc; dar stiind ca pentru noi pacatosii Fiul tau si Dumnezeul nostru S-a pogorat din ceruri, si nascandu-Se din pantecele tau S-a facut om; drept aceea am nazuit la tine, ca sa aflu mila, eu ticaloasa". Iar Nascatoarea de Dumnezeu zise iarasi catre dansa: "Du-te la locasul meu cel mic de la Neorie si acolo iti vei afla vindecarea". Daca s-a trezit femeia a multumit lui Dumnezeu, si s-a dus degrab la Neorie si cazand cu rugaciune la Maica lui Dumnezeu, zicea:
"Miluieste-ma, Stapana, si plineste milosardia ta intru manie". Si dupa ce a zis acestea a adormit; si a vazut iarasi pe Nascatoarea de Dumnezeu ce i se aratase impreuna cu un barbat frumos, care a zis catre acela: "Iata femeia cea bolnava; spinteca-i pantecele"; si acela indata lovind-o peste pantece cu varga ce tinea in mana, se facu nevazut, impreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu ce se aratase cu dansul. Deci trezindu-se femeia simti ca iesea dintr-insa miros greu si nesuferit, si indata dezbracandu-se de imbracamintele ce purta, intra in baie, si spalandu-se a iesit cu femeile ce erau cu dansa, sanatoasa si vindecata. Si inchinandu-se acelui sfant loc, tamaia cu mirodenii, multumind Preasfintei Stapanei de Dumnezeu Nascatoarei, intru slava Celui ce S-a nascut dintr-insa, Hristos Dumnezeul nostru.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Fileort.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Diadoh.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintelor sapte fecioare din Gaza, care de sabie s-au savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici: Mina, Faust, Andrei si Iraclie.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor patru Mucenici din Perga Pamfiliei, care siliti fiind a alerga pe asternut de carbuni aprinsi, s-au savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor trei sute saizeci si sase de Mucenici din Nicomidia, care de sabie s-au savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Aidan episcopul, intemeietorul manastirii din Lindesfarne.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|