Citat:
În prealabil postat de Copacel
|
Felul cum moare un trup, cum inceteaza sa functioneze biologic (fie si prin transfigurare/urcare la cer), nu are nicio relevanta.
Duhul pe care il are omul in inima este cel care face intradevar diferenta.
O moarte poate fi obisnuita (patrunsa de frica si regrete) sau poate fi o noua
rastignire, un sacrificiu pentru salvarea intregii creatii.
Sacrificiul nu este altceva decat felul in care ne raportam la ceilalti, la toata faptura, felul cum acceptam durerea in numele dragostei.
O mica durere acceptata pentru binele aproapelui este o
mare rastignire.
Duhul sacrificiului este prezent in actul intentiei si rabdarii efective.
Ca durerea/moartea vine prin spin sau vorba, prin otrava sau boala, prin orice altceva este irelevant.