Negocieri telefonice
La ora 16.54, componenții celor două delegații intră în aulă. De menționat că deputatul Krausz Septimiu, din județul Hunedoara, l-a contactat de mai multe ori pe Cozma și a avut câteva discuții care merită prezentate:
Krausz Septimiu: Tu ești conștient de ceea ce faci?
Miron Cozma: Domnule profesor, sunt mai conștient decât credeți.
Krausz Septimiu: Ești conștient că faci jocul cuiva?
Miron Cozma: Știu ce fac.
(...)
Krausz Septimiu: Ești conștient de ceea ce faci?
Miron Cozma: Ce, să mă sacrific eu ? Spuneți-mi ce să fac, dați-mi o soluție.
(...)
Miron Cozma: Să anunț alegeri anticipate?
Krausz Septimiu: Ce? Să nu cumva să-ți permiți așa ceva, că-ți iei o mare răspundere, de care nu te vei mai putea degaja sub nici o formă după aceea.
(...)
Krausz Septimiu: Îți iei oamenii imediat, îi pui să apere Parlamentul și la noapte îi scoți din București.
În urma discuțiilor dintre parlamentari și mineri, primii au propus plenului adunării un proiect de hotărâre, format din trei puncte:
1. Adunarea Deputaților hotărăște să instituie o comisie care, împreună cu organismele de stat competente, să analizeze problemele economice și sociale referitoare la condițiile de viață ale minerilor, în vederea găsirii soluțiilor acceptabile de rezolvare a acestora.
2. Adunarea Deputaților ia act de comunicatul președintelui României, domnul Ion Iliescu, de acceptare a demisiei Guvernului condus de premierul Petre Roman și solicită președintelui țării să urgenteze procedura de formare a unui nou guvern.
3. Adunarea Deputaților nu acceptă cererea reprezentanților minerilor privind demisia Președintelui României, domnul Ion Iliescu, cerere care se situează în afara legilor în vigoare. Până la urmă, ultimul punct se modifică astfel:
„Adunarea Deputaților nu are competența de a accepta cererea reprezentanților minerilor privind demiterea președintelui, domnul Ion Iliescu".
În momentul citirii acestei reformulări a punctului 3 din comunicat, aula este invadată de demonstranți, care aveau asupra lor lanțuri, topoare, bâte și chiar muniție chimică.
Se supune votului proiectul de comunicat, care este aprobat cu o mare majoritate, înregistrându-se doar trei abțineri. Între orele 18.00 și 18.20, demonstranții au început evacuarea Parlamentului, determinați de intervenția lui Ion Rațiu, care le-a spus: „Noi nu avem căderea să-l scoatem pe președintele țării, înțelegeți acest lucru! Duceți-vă la el! Cereți-i acolo! Dacă vreți să cereți «Jos Iliescu», duceți-vă la domnul Iliescu, nu aici! Noi nu putem s-o facem!", cât și de lansarea de un miner a zvonului: „S-a dus Cozma la Televiziune! Cozma e la Televiziune! Hai să-l urmăm!".
Motivele pentru care grupurile de mineri și civili s-au hotărât să se îndrepte spre Televiziune sunt diferite. Din unele declarații rezultă că exista intenția difuzării unui comunicat, pe care liderul Cozma Miron dorea să-l aducă la cunoștința țării prin intermediul postului de televiziune. Cităm din depoziția lui Cozma: „După chestiunea de la Parlament, care, cel puțin din partea mea, a fost o chestiune strategică, i-am dus către Televiziune și am zis că dăm un comunicat către țară, să prezentăm de fapt care este situația și cine a vrut să ajungem în această situație".
În momentul în care coloana principală a ajuns la Televiziunea Română, ostilitățile erau declanșate de manifestanții civili, cărora li s-au alăturat grupuri violente de mineri sosiți de la Camera Deputaților. Un motiv în plus al escaladării violențelor se pare că a fost și zvonul, neconfirmat ulterior, că liderul Cozma Miron este sechestrat în clădirea Televiziunii.
Primele încercări de a forța intrarea au fost făcute prin escaladarea gardului, încercare eșuată din cauza ripostei forțelor de apărare, care au utilizat petarde și grenade lacrimogene. Demonstranții au început un adevărat bombardament cu pietre, bolovani, bile metalice, petarde, dar mai ales cu sticle incendiare, care au pus într-un real pericol viața și integritatea fizică a militarilor din dispozitivul de apărare. Acest tip de acțiune a durat, cu unele intermitențe, circa o oră și jumătate și nu a condus la nici un rezultat favorabil, întrucât toate atacurile au fost respinse.
Militari din dispozitivul de apărare au declarat că numeroși mineri se aflau în stare de ebrietate. Aceste afirmații sunt întărite și de faptul că în jurul orei 21.00, minerii au sustras cantități mari de băutură dintr-un depozit de pe Str. Pangrati. În jurul orelor 22.00 s-a încercat pătrunderea în incinta Televiziunii, prin poarta din Str. Pangrati, cu ajutorul unui excavator sustras de pe un șantier din apropiere, folosit anterior la scoaterea pietrelor din pavajul stradal.
Riposta forțelor de apărare a fost fermă, două cadre din subordinea Ministerului Apărării Naționale, după somația regulamentară și executarea unei rafale de avertisment, au tras asupra excavatorului, în radiator și rezervoare, imobilizându-l în momentul când forța poarta metalică de acces. Un fapt semnificativ îl reprezintă declarațiile unor persoane de la Televiziune, care au arătat că în timpul desfășurării evenimentelor, asupra etajelor X și XI, unde se găsesc birourile conducerii Televiziunii Române, au fost trase focuri de armă, de pe clădirile din apropierea Televiziunii.
Câțiva mineri au fost răniți prin împușcare la picioare în același timp, aceștia afirmând că focurile de armă au fost trase din podul unei case situate la 30 de metri vizavi de Televiziunea Română. Atât gloanțele găsite în birourile anterior menționate, cât și cele care au provocat rănirea minerilor au fost de calibru 7,62 mm. Putem aprecia că pe fondul manifestărilor violente s-a încercat agravarea tensiunii de persoane înarmate. Din unele depoziții rezultă că minerilor li s-au oferit arme aflate într-o mașină parcată în apropierea Televiziunii Române, dar aceștia au refuzat.
La ora 22.30, în curtea obiectivului au fost aduse patru T.A.B.-uri, care au fost dispuse în punctele și locurile considerate vulnerabile. Riposta hotărâtă a forțelor de ordine și imposibilitatea grupurilor turbulente de a pătrunde în curtea Televiziunii au făcut ca în jurul orelor 23.15 intensitatea violențelor și agresiunilor să scadă simțitor, iar la orele 23.30 militarii au trecut la acțiunea de depresurare. Tinerii și grupurile turbulente s-au retras în dezordine spre Piața Dorobanți, Arcul de Triumf și Bd. Aviatorilor.
De la Televiziune, grupurile de mineri s-au deplasat în direcții diferite: o parte s-au retras în Piața Universității, o parte au mers la Arcul de Triumf și unii au ajuns la gara Băneasa, de unde au luat trenul spre Petroșani. În cursul nopții de 26/27.09.1991, după dispersarea de la Televiziune, grupuri compacte de manifestanți s-au deplasat în Piața Universității.
Aici, sub directa coordonare a lt. col (r) Popescu Silviu, s-a trecut la baricadarea căilor de acces spre piață, folosind în acest scop porțiuni de gard metalic, schele de șantier și bolovani. Pentru demontarea acestora s-au folosit utilaje staționate în zonă și a existat intenția săpării carosabilului și crearea de șanțuri prin folosirea unui excavator. În cursul dimineții, prin intervenția forțelor de ordine, piața a fost degajată și barajele înlăturate. Începea o nouă zi de asediu al Capitalei.
|