[Igor_Paslusnik]

Donarea de organe?

Cel care donează, trebuie să fie ca o legumă, dar să fie în viaţă. Deci e viu.
Cei care îi iau organele, îl ucid.
E crimă.
Dumnezeu l-a pus în acea stare, pentru un timp, câteva zile, câteva luni, să se îndrepte, să-şi dovedească dragostea familia lui, să vadă rugăciunile lor pentru cel suferind, să se jertfească.
Nu să semneze pentru oprirea aparatelor şi pentru împrăştierea organelor.
Nu să-l ucidă familia lui.

Iar cel care primeşte, să zicem e bolnav de ficat. Cine-i de vină? Donatorul? Nu, el că s-a îmbolnăvit, receptorul, că a băut tequila şi wiskey şi alte otrăvuri şi veninuri şi a făcut ciroză, sau e bolnav de inimă, sau orice altă boală.
De ce nu se roagă şi el şi familia lui şi Biserica, să se vindece?
Iar dacă nu se vindecă, înseamnă că vrea Dumnezeu ca acel suflet să vină acasă, în Împărăţia Cerurilor.
"Căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig." - Filipeni 1, 21
Dacă se roagă şi nu îl vindecă Dumnezeu, ce se face el mai presus de Dumnezeu, să ia viaţa din alt om şi să şi-o pună lui?
Să ucidă practic alt om.
Poate acel om, îşi va reveni. Mai are unde? Mai are trup? Nu, i-a fost luat, de propria lui familie.
Ăsta-i principiul mântuitor, teologic, încălcat.

Iar principiul etic încălcat:
Medicii sunt foarte mult motivaţi de sumele mari de bani de la clienţii care le cer să le găsească organe. Şi nu se ţine cont nici de lista de aşteptare, ci care dă mai mult.

Iar cei bolnavi, după un set de analize complet, se observă că are un rinichi compatibil cu cel de care nevoie un client şi este îmbolnăvit omul, să rămână în spital, sau chiar să moară în spital. Şi după ce-i ia organele, spune că i-a făcut autopsie să vadă cauza morţii şi îl trimite cosmetizat la familie, să-l îngroape, mai stau ei să-l descoase să vadă dacă lipseşte ceva din el? Nu, desigur. Plânsete şi groapă şi asta e.

Nu, creştinii, nu sunt donatori de organe. "Din pământ eşti luat, în pământ te vei întoarce." Întreg, aşa cum ne-am născut, aşa să ne întoarcem în pământ şi să "aşteptăm învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie", spunem la Crez.