[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de CristianR

Iubirea noastră ar trebui să fie ca iubirea lui Dumnezeu. Cum a zis Hristos: „Cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți unii pe alții”.

Dumnezeu când iubește, o face pentru totdeauna. El nu se schimbă și nu încetează să-l iubească pe om, chiar și când acesta nu-L iubește și se afundă în păcate.

Când iubești un om, acela e unic pentru tine, e de neînlocuit; când nu-l mai iubești, el nici nu mai există pentru tine. Și nici nu exiști cu adevărat decât atunci când exiști pentru cineva. Când nimeni nu ne iubește, suntem mai mult morți decât vii; existăm, totuși, pentru că Dumnezeu ne iubește. Când nici noi nu iubim, sigur suntem morți.

Și pentru că iubirea îl face unic pe cel iubit, de aceea a spus și Hristos că Dumnezeu i-a unit pe soț și soție, iar omul să nu despartă ce a unit El. Pentru că Dumnezeu este Iubire, cum zice Apostolul Ioan, iar cel care obișnuiește să despartă, să dezbine, este vrăjmașul lui Dumnezeu, de care ascultăm și noi atunci când alunecăm către despărțire.

Dacă vrei ca iubirea ta să dureze și să aducă rod plăcut lui Dumnezeu, atunci o consfințești în Biserică, primind binecuvântarea Lui, arătându-I, Lui, mirelui tău și lumii întregi, că vrei să iubești așa cum iubește Dumnezeu.

Iar ce este fără Dumnezeu este păcat.

O ! Ce frumos ai scris...

Dumnezeu să-ţi ajute să împlineşti ce ai scris, toată viaţa. Doamne, ajută-ne tuturor să împlinim acestea scrise, toată viaţa noastră.

Doamne, Tu eşti frumuseţea şi întregul a toate, Tu eşti tot în toate, dragostea şi mila Ta, nu au margini. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte...

Ce frumos eşti, Doamne...