Dumnezeu sa te ocroteasca. Nici vorba sa fiu suparata. Numele meu nu este Antonia, dar un gand bun ajunge la mine oricum. Oamenii trebuie sa citeasca si despre iad, ca sa se teama de pacate mari si sa lupte pentru a-si sfinti sufletele. In cartea ,,Mantuirea pacatosilor" de Agapie Criteanul, exista un capitol despre Rai si unul despre iad. Pe mine acelea m-au pus pe ganduri cu adevarat.

Si revin asupra mandriei care se cuibareste in sufletele noastre chiar si atunci cand interpretam cantari duhovnicesti. Nu intamplator, Sfantul Lavrentie de Cernigov spunea: ,,Sa ne fereasca Dumnezeu de mandria psaltilor!" Si el a cantat in strana si stia ce spune. Eu mi-am dat seama ca am adunat multa mandrie chiar cand cantam cantari duhovnicesti. Dupa ce mi-am hranit orgoliul cu cantece lumesti, mi-a fost foarte greu sa gasesc un ton smerit. Mi-am dat seama ca, pentru un ton smerit in cantare trebuie sa luptam asa cum lupta ascetii pentru rugaciunea curata. Mandria, principala ispita a celor care canta, il infurie cel mai tare pe Dumnezeu. Daca nu i-a iertat pe ingerii razvratiti...

Insa, pentru fiecare pacat exista pocainta. Din cate am citit, daca intepretarea este smerita si are in vedere slava lui Dumnezeu, nu slava personala, atunci suntem pe calea cea buna.