Am si eu cativa prieteni minuntati la grupurile parohiale de tineret . Deseori, parca sunt "lumina lumii", uneori ma intaresc in credinta pana la uimire.
Odata , un prieten mi-a dat 100 de lei ca sa-i cumpar ceva si mi-a ramas rest 50 de lei. Am pus restul in buzunar si am uitat sa i-l dau inapoi, iar noi trebuia sa ne intalnim abia saptamana viitoare, la intalnirea grupului. Intre timp, el a ramas fara bani si a intervenit o situatie urgenta in familia lui si avea nevoie de acei 50 de lei. Insa eu nu am putut veni la intalnire.
Un prieten de la grup care imi e vecin a mers la intalnire, iar prietenul la care trebuia sa-i dau banii i-a spus necazul. Atunci, vecinul a scos dintr-o data 50 de lei si i-a dat cu un foarte mare drag, iar celelalt s-a bucurat enorm ca si-a putut rezolva problema.
Pe cand am vrut sa-i dau datoria preietenului vecin , am tot insistat sa o ia , el a tot refuzat-o , si la un moment dat a zis : "Du-te si fa un bine cu ei .Daca tot ne dam banii unul altuia inapoi n-are niciun farmec " . La fraza asta am ramas fara cuvinte si cred ca am si impietrit vreo 5 secunde.
Pana la urma , banii au ajuns la un spital.
Asa a vrut Hristos , ca dintr-o prostie de-a mea, sa-L vad mai profund pe El in oameni, printr-un drum al unei bancnote :) .