Citat:
În prealabil postat de lumi13
Buna seara
De cateva saptamani ma chinuiesc gandurile si nu gasesc rezolvare nicaieri....
Nu spun ca nu sant eu de vina,e drept ca ma lupt inca cu mandria si n-am biruit-o.Dar pot fi si insuflate de vrajmasi? Simt ca ma cuprinde deznadejdea....
A..si cam in acelasi timp au inceput si ganduri de hula.
Daca stiti ce mi se-ntampla,ajutati-ma va rog!
|
Mandria n-o poti birui ca revine mereu, mereu cu ajutoare(hula, ocara...), ca o legiune, sa reintre acolo unde a dus-o bine, asa ca ai de dus o lupta continua, dar e mare lucru si ma bucura ca deja ai identificat mandria ca vrajmas.
Ai primit deja un sfat foarte bun de la CristianR, la care eu as adauga sa te umilesti tu insuti atunci cand te intalnesti cu cineva("am gresit atunci...", "eu, pacatoasa de mine..."), si in mod special in fata celor pe care tu ii hulesti, ca sa tai de la bun inceput orice comparatie proprie de mandrie care te impatimeste.
Doamne ajuta-ti!