Citat:
În prealabil postat de ahilpterodactil
Asta da, e adevarat.
Atata doar ca, in schimbul vreunei cine la "Cina" sau la "Intim", precum si in schimbul altor cateva "avantaje" (un cartus de BT sau de Kent, o pereche de adidasi Adidas, un vinil pe sub mana cu ACDC, o carte precum "Cel mai iubi..." etc.), ei tineau strans uniti in jurul Partidului.
Ceilalti erau mai rarefiati asa... Unul vesel pe ogor mesterind la vreun tractor, unul de prin Iasi cu nevasta-n Filiasi, unul popa turnator sa n-apuc, de mint, sa mor etc.
Nu prea erau probleme, ce-i drept. Treaba mergea bine, cateii lingeau frumos zgarciurile zvarlite de dulai, somnu era bun, digestia usurica, sa tot traiesti nene!
P.S. Dar vezi ca baietii de la securitate sau militie au suferit, ce-au suferit, pana nu le-a prea mai convenit? Ei bine, acu le convine! Dar tie?
|
Nu stiu cat tineau strans uniti in jurul partidului! Ei isi faceau doar meseria, indiferent de regimul politic de atunci!
Militienii trebuiau sa asigure ordinea si linistea publica (sa previne infractiunile din strada- talharii, scandaluri, violuri, crime, etc), cei de la judiciar (in frunte cu cel mai bun criminalist roman- renumitul Dumitru Ceacanica. Ei l-au depistat si anihilat pe criminalul Ramaru) sa cerceteze si sa descopere autorii unor crime sau alte infractiuni, cei de la economic sa combata infractiunile economice (ei au cercetat si destructurat reteaua infractionala condusa de Stefanescu cu vinurile- celebra in epoca Afacere Bachus), iar cei de la transporturi feroviare sa asigure paza si insotirea trenurilor de marfa ce transportau produse de mare valoarea, sa combata furturile din instalatiile si infrastructura feroviara, sa asigure ordinea si linistea publica in statiile CFR si in trenurile de calatori (si atunci erau probleme de exemplul pe linia Bucuresti-Oltenita, unde unii calatori- tiganii in special- mai degradau vagoanele, mai actionau abuziv semnalul de alarma, etc, si patrulele militiei TF i mai potoleau).
La fel si cei de la securitate. Ei trebuiau sa combata actiunile ostile indreptate impotriva Romaniei de Ungaria si URSS in special (securitatea romana a reusit cu brio sa combata si sa anihileze actiuni iredentiste maghiare, indreptate impotriva statului national-unitar roman, si a deconspirat si facuti inofensivi unii indivizi care si-au tradat tara, spionand pentru URSS- cazurile Nicolae Militaru si Ion Serb de exemplul- dosarul Corbii), sa combata spionajul economic indreptat impotriva Romaniei, sa obtina informatii din strainatate utile Romaniei.
In ultimii ani, si cei de la militie si securitate erau constienti si nemultumiti de masurile gresite luate de Ceausescu, de restrictiile impuse populatiei.
Iulian Vlad a incercat in repetate rânduri sa-l avertizeze pe Ceausescu asupra masurilor gresite luate, si asupra starii de nemultumire din ce in ce mai accentuate a populatiei (cunoscuta la nivelul DSS-ul).
Insa Ceausescu nu l-a crezut, preferand sa creada orbeste in ceea ce i spuneau lingaii din jurul sau si in primul rand sotia sa.
Daca ar fi avut sustinerea lui Vasile Milea, ministru apararii si implicit a armatei, Iulian Vlad ar fi dat o lovitura de stat si l-ar fi inlaturat pe Ceausescu de la conducerea tarii.
Discutiile de la Malta dintre Bush si Gorbaciov au fost interceptate de securitate romana, iar atunci Iulian Vlad, constient de ce va urma, a dispus ca toate cadrele de securitate sa adopte o pozitie de non-combat si de neimplicare in vreo actiune represiva. Securitatea l-a abandonat pe Ceausescu atunci.
In noaptea de 21 spre 22 decembrie, Iulian Vlad i propune lui Vasile Milea sa dea impreuna o lovitura de stat, oamenii Directiei 5 sa aresteze cuplul Ceausescu, membri CPEx si ai guvernului, iar armata sa preia puterea pana la posibilitatea organizarii unor alegeri libere. Dar Vasile Milea, dintr-o supunere oarba fata de Ceausescu, refuza propunerea, preferand apoi sa se sinucida.
Chiar dupa fuga de pe sediul CC, sotii Ceausescu au fost abandonati in camp chiar si de cei ofiteri de securitate care-i insoteau.