Einstein avea un simt religios dar nu credea intr-un dumnezeu personal. El credea in dumnezeul lui Spinoza, dupa cum singur marturisea intr-una din scrisorile sale. Era adica un panteist, mai degraba. Se extazia in fata legilor naturii pe care o confunda cu dumnezeu. Pentru Einstein, dumnezeu era insasi natura si legile ei. In acest sens putem spune ca NU era credincios. Dar nu are nici o relevanta daca Einstein era sau nu credincios. Nu avem nevoie de nici o autoritate in spatele nostru care sa ne garanteze credinta. Credinta este un act unic si personal. Unamuno avea o vorba: "Cei care cred fara sa sufere, fara sa se framante, aceia NU cred de fapt in Dumnezeu, ci in cei care i-au invatat ca Dumnezeu exista, care la randul lor cred in ideea de dumnezeu, iar nu chiar in Dumnezeu."
|