Citat:
Īn prealabil postat de Mihnea Dragomir
In niciun caz. Fiindca intre animal si om este o prapastie ontologica.
De aceea, de exemplu, sacrificarea unui animal sau a mai multora in interesul stiintei este licita moral, pe cand sacrificarea chiar si a unui singur om, chiar in stadiu de embrion, in interesul stiintei nu este licita. Este diferenta dintre doctorul Koch si doctorul Mengele.
|
Da, stiu.E ca si cum am generaliza o afirmatie de genul:"Nimeni nu e perfect.Fiecare om are partea lui de rautate."Insa e o diferenta imensa intre rautatea unui om obisnuit si cea a doctorul Mengele, ca sa nu mai zic de diferenta intre un medic dedicat meseriei sale si acelasi Mengele.
In privinta consumului de carne, stiu ca nu e pacat si ca e licit.Si ca viata umana primeaza inaintea oricarei alte fiinte.Incercam doar sa inteleg inca una din contradictiile lumii noastre.Cel putin, pentru mine, asa e.Cand eram mai mica am avut un curcan.Pe care eu il ingrijeam, ii dadeam sa manance etc.Imi amintesc si acum bucuria pe care o manifesta cand ma vedea si cum imi cauta mereu prezenta.Cand ai mei l-au taiat, pentru ca nu a scapat de soarta asta, am plans cumplit.Pentru mine ramane un act violent, sa curmi viata unui animal chiar si pentru a-l manca.Dar sunt doar niste ganduri personale, repet, o incercare de a intelege contradictiile din jurul meu.Pentru mine renuntarea la carne nu ar fi nici o problema.Insa la randul meu, daca ar fi nevoie, pentru copilul meu de exemplu, as face lucrul asta, stiind ca nu e pacat.Adica as sacrifica un animal, pentru consum.Insa intrebarea mea retorica, ar ramane: dar oare de ce nu e pacat?