Acum cativa ani, in curtea unei biserici, am vazut bustul lui Mihai Eminescu.In acea vreme, si ceva timp dupa, am avut totusi un sentiment de neintelegere.

Incontestabil a fost un OM, o fiinta de o sensibilitate deosebita, despre vastitatea si profunzimea operei dansului nu comentez, pentru ca nu sunt in masura sa fac asta(sunt prea mica).Cand am citit-la sfasitul unei carti despre viata Poetului- ca Veronica Micle s-a sinucis in chilia manastirii Voronet, am plans cu sughituri( fara exagerare).

Totusi, pe alocuri continui sa nu inteleg.Nu judec, sunt si eu ca si dansul, si ca toata lumea, cu bune si cu rele.Nici un om nu e perfect.Totusi, stiu ca nu a trait ca si crestin practicant, ca sa fie luat ca punct de reper de tinerii crestini.Ca si domnul Ion Creanga, care era fiu de preot, din cate stiu.A fost o fire foarte romantica(romantismul exacerbat in crestinism, nu e vazut ca slabiciune?), chiar si in multe scrieri de-ale dansului evidentiindu-se senzualitatea.Stiu ca a dus o viata boema, pana la sfarsitul vietii, care poate i l-a si grabit.Nu vreau sa comentez prea multe , pentru a nu sminti si alti cititori mai tineri.Sunt fapte cunoscute si relatate de contemporanii dansului.Nu cinteaza trecutul cu greselile lui.Am inteles ca se iarta orice pacat.Dar sa fie o pocainta urmata de respectarea randuielilor bisericesti.Si eu nu stiu ca marele nostru Poet sa fi urmat acesti pasi...

Ceea ce vreau sa zic, e ca nu inteleg de ce dat drept model ca si crestin, neducand o viata conform acestor principii.Stiu ca a vorbit mult si fumos despre crestinism, dar nu s-a raportat concret, faptic, la valorile acestuia.Adica, din punctul meu de vedere, se cam bat cap in cap aceste doua aspecte.E ceva de genul: traiesc pana la sfarsit mistuit de patimile lumesti, fara post , rugaciunespovedanie deasa, asa cum ne spun marii parinti duhovnici, ca e obligatoriu pentru mantuire,dar mi se iarta pentru ca reysesc datorita geniulyi sa sadesc dragostea fata de frumos si poate de Dumnezeu, in inimile oamenilor?Personal, mi-ar placea sa fie ada: oameni, care sunt UMANI(scuzati exprimarea nepotrivita), care desi traiesc poate departati de credinta au mila si dragoste fata de semenii lor, sa fie iertati si maintuiti.Dar la biserica ni se spune ca nu se poate.Iata contradictia.Si atunci?

Si stiu a fost un om foarte bland, bun si cu sufletul frumos.Care s-ar fi aplecat cu mult mai multa compasiune fata de suferinta umana, decat unii asa zis credinciosi(practicanti ale gesturilor exterioare credintei), dar care dau uneori dovada de o rautate si de o cruzime de te sperii.