Citat:
În prealabil postat de Barsaumas
Remus, aici ai mare dreptate. Popoarele "convertite" cu sabia la crestinism sau pe calea dubioasa a convertirii politico-fatarnic-calculate a regilor lor, ar trebui, daca am trai intr-o lume mai buna, sa comita "apostazie" en masse, si sa se intoarca la credinta naturala politeista a stramosilor lor. Nu trebuie sa ramna intr-o credinta falsa, nu minciuna neaparat prin sine, cat prin modul de impunere. Orice orientare spirituala impusa cu forta devine falsa prin insusi acest aspect. Daca nu ar fi adevarat, atunci nuntile ar putea fi bazate, fereasca Cerul, nu pe curtare/petire, ci pe un prealabil viol. Sa nu fie!
Mare erou a fost Atahualpa, si toti cei ce, precum marele rege incas, au refuzat convertirea la aiureala fortarii confesionale. Sunt convins ca acum se afla in Rai.
|
100% de acord.
Până la Hristos, toți mergeau în iad. Dar Mântuitorul s-a pogorât în iad și a eliberat drepții, care au fost și cei din religii diferite, care au avut o viață curată, morală.
Dar apoi, după Hristos, nimeni nu a mai mers în Împărăția Cerurilor, în Rai, decât dacă credeau și mărturiseau pe Hristos.
Dar asta până la convertirea forțată. Converitrea forțată, făcută de "romano-catolici", e defapt un genocid, eu îl numesc cel mai mare Holocaust care-a existat vreodată la omenire.
Nu numai că au eradicat civilizații întregi de oameni, în numele lui hristos (cu h mic), dar defapt nici nu le vroiau convertirea, ci numai aurul. Zeci de mii de tone de aur, au scos "creștinii" fideli "Papei" de la Roma. Și-au ucis și zeci de mii din proprii credincioși, din Europa.
Și nimeni nu-i trage la răspundere nici până în ziua de azi, pentru acel holocaust cu o durată de peste 500 de ani.
Ba chiar bancherii, le gestionează și banii, acoperă faptele lor, mușamalizează cât se poate.
Să ne ferească Dumnezeu de lăcomie, de materialism, de nemulțumire, de inividie, de lene, de nepăsare, de akedie, lâncezeală, de orice patimă și de tot lucrul rău.
Și o spun cu drag, din nou: în tot acel timp, Ortodoxia... a rămas pură... atunci ca și acum :)
Ce bine e să cunoști calea și să o urmezi.