Citat:
|
În prealabil postat de ancah
Cartea de fata este un veritabil Jurnal al invierii sufletesti. Autoarea, o descedenta din neamul lui David, este o replica feminina a lui Steinhardt. Timida, dar nu mai putin fascinanta... PS Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului Oare cat este de departe scena Teatrului National de portile manastirii? Oare cum s-ar putea apropia cineva astazi, cand credinta crestina este atat de defaimata, de sfanta taina a Botezului, dupa ce a cunoscut desfatarile acestei lumi? Oare cat de anevoioasa este calea care duce de la pacat la virtute? Monica Fermo ne raspunde la fiecare dintre aceste intrebari, facandu-ne martori caderilor si ridicarilor de care a avut parte in viata ei. In Sfanta Scriptura citim ca Hristos i-a spus unei fete care murise: Talita kumi - adica Fetito, scoala-te - si fata a inviat. Acelasi Hristos a chemat-o si pe Monica Fermo la Invierea din moartea duhovniceasca ce o cuprinsese. Si ea a raspuns. A pornit pe calea invierii. Despre care cartea de fata da marturie... (Editorul)
Citesc cu emotie aceasta carte, despre convertirea la ortodoxie a unei femei , care si-a trait viata din plin pana la varsta de 33 ani. Ma intreb cum a fost posibil ca sa lase toate acestea in urma si sa se daruiasca cu totul lui Hristos, fara caderi, fara regrete... Si cand spun acest lucru ma gandesc la mine, la noi, care nu suntem in stare sa ne concentram la rugaciune, sa tinem cum trebuie un post, caci placerile vietii ne cheama iar si iar la ele. Raspunsul la care am ajuns este, jumatatea de masura cu care fac, facem pe cele ale lui Dumnezeu.
Monica Fermo, o femeie decazuta din punct de vedere moral, a lasat toate in urma din clipa in care s-a botezat. Din acea clipa pentru ea nu a mai existat decat Iisus Hristos. Iata un exemplu de urmat.
Pentru cine nu a citit inca cartea:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/talita-kumi-inviind-pe-drumul-damascului.htm |
Cunosti parabola din Evanghelie cu cei doi datornici ,unul care datora mai mult si celalalt mai putin ,si cel care datora era mai recunoscator ?
Si sa ne mai gandim ca maica Ecaterina a cunoscut dulceata botezului la maturitate .Ea a vazut lumea cu ochii lui Adam pe cand noi la spovedanie ,un al doilea botez fiind, nu ne spalam in intregime de pacate ,macar un gand uitat ramine nedescoperit.Si tot plecam de acolo cu aripi la picioare. Dar ea cum s-o fi simtit cand i s-au sters toate pacatele.
Cum era sa piarda ce a castigat prin acest botez ?