Kerubim (ebr) sunt fiinte ceresti intalnite in mai multe pasaje ale Vechiului Testament.Aceste fiinte celeste nu erau prezente doar in religia iudaica, arheologii descoperind un sigiliu neoasirian care zugraveste un pom strajuit de doua asemenea creaturi si divinitati sezand pe spatele lor si sustinand un disc solar inaripat.In context biblic ei sunt prezenti in mai multe scene cu diverse semnificatii.In Geneza 3.24 sunt pusi de Dumnezeu sa pazeasca drumul spre Pomul Vietii.In Exod 25.18-22 reprezentarile lor erau asezate la captele chivotului legamantului, aspect mentionat si in NT (compara Exod 25.18 cu Evrei 9.5).In I Regi 4.4 sunt mentionati drept suport pt Dumnezeu, fiind un tron al Slavei Sale. Aspectul este reluat in II Regi 6.2 ; IV Regi 19.15. Figurile heruvimilor apar si in contextul psalmilor (Psalmul 80.2 sau Psalmul 99.1).Una dintre cele mai complexe prezentari ale heruvimilor se regaseste in Ezechiel capitolul 10, un capitol care a generat multe interpretari si comentarii.

Reprezentari ale acestor fiinte inaripate au fost brodate pe peretele si valul Cortului Intalnirii cat si pe peretii Templului (a se vedea in comparatie Exod 26.31 cu II Paralipomena 3.7). In III Regi 6.23-28 evreii realizeaza inclusiv heruvimi sub forma unor statui.In alte parti ale VT ei simbolizeaza puterea vanturilor cerului (vezi in comparatie II Regi 22.11 cu Psalmul 18.10).Tot in Ezechiel 4.18 si 10.21 heruvimii prezinta multiple fatete de reprezentare.In context biblic heruvimii, in calitate de fiinte celeste, sunt tot timpul asociati cu persoana Divinitatii.. Heruvimii de pe Capacul Ispasirii reprezentau forma batuta in aur a fiintelor angelice care stau in jurul tronului lui Dumnezeu in cer (compara cu Evrei 8.5 si Apocalipsa 4.6-8).Ei simbolizau prezenta si regalitatea lui Dumnezeu in mijlocul poporului Sau de pe pamant (IV Regi 19.15).Locul lor pe Chivot dovedea ca Dumnezeu va ramane in mijlocul poporului Sau atat timp cat sangele jertfei era stropit si poporul pazea poruncile lui Dumnezeu,heruvimii fiind un indicator spre sfintenia si puterea lui Dumnezeu.Au fost opinii care au indicat faptul ca aripile heruvimilor sunt un simbol atat pt starea lor duhovniceasca inalta cat si un simbol pentru rapiditatea cu care implinesc voia lui Dumnezeu.In cazul altor opinii emblematic pt heruvimi sunt nenumaratii lor ochi, caracteristica ce a generat la randul ei alte talcuri de-a lungul istoriei crestinismului.Intr-o alta interpretare s-a considerat ca lor din Ezechiel 1 este o indicatie ce arata ca acestia strajuiesc Tronul Sfintei Treimi.In ebraica, conform unei enciclopedii pe aceasta tema, numele lor inseamna ,,impartasirea intelepciunii" fiind derivat dintr-o radacina akadiana ,,karabu" care inseamna ,,a binecuvanta"

Intr-o interpretare rabinica interesanta cu privire la Exod 25.20 se arata ca vechii rabini credeau ca cei doi heruvimi stateau fata in fata cand evreii se supuneau voii lui Dumnezeu si isi intorceau chipul cand evreii ajungeau in ratacire.Descrieri ale heruvimilor se regasesc si in cadrul literaturii ebriace apocrife, unde se arata un alt aspect interesant: se credea ca in momentul cand omul doarme corpul ii spune sufletului ce a facut in timpul zilei; sufletul spune spiritului iar acesta duce totul in fata ingerului care ii arata totul heruvimului si acesta serafimului.Ultimul duce totul in fata lui Dumnezeu pentru a sta marturie in favoarea ori defavoarea omului in ziua Judecatii.

Desi in majoritatea interpretarilor anumite pasaje despre heruvimi sunt percepute in mod metaforic sau cel putin tainic, greu de interpretat, vechii evrei, in traditia lor orala credeau ca Dumnezeu a zburat efectiv pe un heruvim cand Faraon a pornit pe urmele evreilor.Aceasta interpretare oarecum la nivel popular nu era singulara in Orientul Mijlociu Antic unde, si alte culturi impartaseau ideea unei zeitati care se deplasa pe o fiinta celesta.

Per ansamblu totusi etimologia cuvantului este incerta, intrucat forma de singular ,,keruv" se traduce prin ke-ravya, care inseamna ceva de tipul ,,ca un copil mic" evreii infatisandu-i de multe ori precum doua fiinte celeste cu aripi dar cu chip de copil.In alta versiune ebraica cei doi heruvimi din Exod 25 sunt un simbol pt faptul ca Torah este divin revelata iar faptul ca sunt doi a fost hotarat de Dumnezeu pt ca, in cazul in care ar fi fost doar unul, oamenii sa nu confunde reprezentarea lui Dumnezeu cu imaginea unui heruvim si sa ajunga la idolatrie si pierderea sensului acestor fiinte celeste, de slujitori ai Divinitatii si de indicatori spre voia lui Dumnezeu, sau cumuland totul, spre Shekhinah.