Nu imi indruma duhovnicul fiecare aspect in viata. Ce citesc nu este in nici un caz fara autor sau ateist; am explicat ca ateismul si evolutionismul sunt pentru mine culmi ale prostiei. Insa sunt sceptic institutional in privinta Bisericii, adica rezervat. Adica ma indoiesc permanant; tin in minte permanent o indoiala sanatoasa. Si, repet din nou, e vorba de istoria Bisericii; autorii cititi de mine sunt exclusiv crestini, dar din toate confesiunile. E limpede acum? Pentru tine, un credincios, daca nu e 100% entuziast, e suspect de ateism, erezie sau altele?
Acum, putem trece la subiectul topicului, odata?