[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

eu le sesizes mai degrabă ca pe nite jalnice schelălăieli;

Numeşti schelălăieli... Biblia... Na... No comment...

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Noul Testament completează revelaia Vechiului din toate punctele de vedere.

Dacă ai conştientiza viu, real şi onest lucrul ăsta, ai deveni ortodox, sau altfel spus, creştin.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Hristos reduce multitudinea ceremoniilor din VT la practic două: Botezul i Cina Domnului - exceptând desigur ruga i cântul ca pări indispensabile ale actului închinării.

Serios? Unde cântau Sfinţii Apostoli în Noul Testament?
Aha! Niciunde.
Cântatul face parte din Vechiul Testament.
Iar acele părţi indispensabile, de care spui, dacă le-ai practica, repet: te-ar face creştin, deci ortodox.
Două taine spui? Biserica Creştină spune că sunt 7, tu de ce spui că sunt două?
Zice:
Efeseni 5, 31-32: De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică.
Poftim, deja sunt 3 taine. Şi întreg protestantismul cade. Se află în minciună. Nu mai continui, că nu vorbim despre cele 7 Sfinte Taine.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Acum continuînd firul subiectului, nu îneleg în ce sens Noul Testament dezvoltă expresia dogmatică a icoanei i moatelor, din moment ce nu apar explicit niciuna din cele două categorii. Aa cum pertinent a subliniat i colegul Pelerin, ne-am fi ateptat ca atât moatele lui Elisei, cât i picturile medicului-evangheist Luca să fie nelipsite în cadrul închinării la Templu ori în adunările primilor cretini; ori nici vorbă de aa ceva! Nici măcar o sugestie cât de mică...

Îşi dai seama ce ai afirmat?
În Templul iudeu, să fie adorat Hristos. Te-ar fi delapidat (ucis cu pietre) evreii, dacă vedeau aşa ceva.
Cine numai le vorbea despre Hristos, cu putere, viu, ca Sfântul Mucenic Ştefan, primul martir, era ucis de evrei, prăznuit la 26 decembrie, era ucis de evrei. Dar mai să aduci Sfinte Icoane în templu?
Doar ei l-au omorât şi pe Hristos.
Pe creştini, de ce să nu-i omoare? Au tot dreptul, cred ei.
Deci cum să fie Sfintele Moaşte ale lui Sfântului Elisei sau Sfintele Icoane ale Sfântului Evanghelist şi Apostol Luca... în Templu ?
Până în anul 70, când romanii au dărâmat templul din Ierusalim, fără să mai fi lăsat piatră pe piatră, cum le-a spus Hristos.
Vechiul şi Noul Testament, sunt Biblia.
Dacă îţi iei ca normă, ca Lege, doar un Testament, devii eretic.
Fiindcă Noul Testament e plin de trimiteri la Vechiul Testament.
Şi Vechiul Testament e plin de proorocii, "anunţuri" despre Noul Testament.
Unu fără altul nu se poate.
Dumnezeu Treime e în amândouă. Dar nu e arătat ca fiind Treime în Vechiul, decât în Noul.
Dar ele sunt un întreg. Slujirea lui Dumnezeu trebuie să fie ca un întreg, din Biblie.

Şi aşa, rezultă Ortodoxia.
Creştinismul din secolul 1 începând. Când creştinii nu aveau Biblie, dar aveau Sfânta Tradiţie. Adică creştinismul vorbit.
Transmis de la unul la altul, când se întâlneau şi vorbeau ! Aia-i Sfânta Tradiţie. Câtă bucurie era atunci...
Biblia a fost Biblie, din anul 140. După alţii din anul 180-190. Dar punem cu speranţă, 140, ca să nu gândim că au fost lipsiţi prea mult de Biblie.

E dovedit istoric, arheologic, dogmatic, patristic, că creştinii aveau Sfinte Cruci la gât din lemn şi metal, şi Sfinte Icoane, în casele lor, şi în Biserică, cu mult înainte să aibe Biblia (Bisericile erau în catacombele marilor oraşe, Roma, Cartagina, Ierusalim, Atena, etc.)

Deci în subteran, creştinii, aprindeau candele, lumânări (că nu puteau să vadă altfel, şi era şi susţinut biblic).
Desenau pe pereţi Sfintele Icoane, chipuri de miel, de cruci, de păuni, de delfini şi peşti.
Desenau pe pereţi chipuri de martiri, rudele lor ucise în Coloseum, sau în spectacolele private ale patricienilor romani.
Desenau pe pereţi Sfinte Icoane cu grâu şi viţe de vie, cu copaci şi mlădiţe.
Şi scriau litere prescurtate: IC XC NI KA şi altele.

Închinându-se, spuneau: Roagă-te pentru noi, Sfinte Mucenice Ştefan, Ioan, sau cum îl numea. Ei nu considerau că au murit. Ci că sunt cu Hristos şi se roagă pentru noi. Pe bună dreptate.
Citeşte şi în "Actele Martirice", găseşti pe net, nu e mare cartea. Adevereşte ce spun, pe lângă Biblia care spune să ne rugăm unii PENTRU alţii.

Vedem limpede.
Când Pavel spune:
II Timotei 4, 13: Când vei veni, adu-mi felonul pe care l-am lăsat în Troada, la Carp, precum şi cărţile, mai ales pergamentele.

Înseamnă că ei, creştinii, demuuuuult avea deja FELON, şi alte veşminte, cu care slujeau Sfânta Liturghie şi Vecernia şi Utrenia şi alte Sfinte Slujbe. Pentru preot şi diaconul.
ÎNAINTE DE BIBLIE.

Înseamnă că ei, creştinii, demuuuuult aveau deja CĂRŢI şi PERGAMENTE, cu care slujeau Sfânta Liturghie şi Vecernia şi Utrenia şi alte Sfinte Slujbe. Împreună preotul, diaconul şi creştinii.
ÎNAINTE DE BIBLIE.

Însuşi Pavel a slujit cu ele, împreună cu însuşi Carp, aşa spune versetul, nu? Spun eu minciuni? Doamne fereşte.

E Pavel viu?
Sunt vii Apostolii? Sigur că da.
E Carp viu? Timotei, Tit, Ştefan, Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Marcu al Efesului, Grigorie Teologul, Fotie al Constantinopolului, Grigorie Palama, Nectarie din Eghina, Ignatie Briancianinov, Vasile de la Poiana Mărului, sunt ei vii?
SUNT VII !
Pavel a considerat atât de banal subiectul, veşmintelor bisericeşti, cărţilor de slujbă, încât nu a considerat important să mai vorbească mult despre ele, în epistolele sale, asta CU MULT ÎNAINTE SĂ EXISTE BIBLIA !

Ei slujeau deja cu felonul. Cu cărţile de slujbă, cu pergamentele.
Pregătiţi teminic erau.
Sfintele Vase de slujbă, Potirul, tot!

Exista Sfânta Liturghie şi sfintele slujbe, cu mult înainte de anul 400, când a scris-o Sfânţi, precum Apostolul Marcu, Apostolul Iacov, Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul. Fiecare din ei, au scris câte o Liturghie.
Tocmai ca să-i dea caracterul ei simbolic. De aia au scris-o.
Exista înainte prin Sfânta Tradiţie.

Poftim ORTODOXIA ! Aceaşi ca în secolul 1. Azi la fel, secolul 21. Hristos, Cel Unu, Acelaşi. Ne spune să ne ferim de hristoşi mincinoşi.
Scrie şi tu Liturghia ta proprie, scrie cea mai frumoasă rugăciune din viaţa ta, dăruită lui Dumnezeu, şi roagă-te cu ea în fiecare zi.
Măcar atât, dacă la Liturghia Sfinţilor, în Ortodoxie, nu vrei să vii, scrie măcar atât.

Că uite ce zice Pavel:
I Corinteni 14, 19: Dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină.
Sunt ferm convins, că Pavel înainte de a scris versetul ăsta:
Galateni 6, 14: "să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume!"
... sunt ferm convins că înainte de-a scrie asta, Pavel, s-a închinat şi a sărutat o Sfânta Cruce care o avea în cămăruţa de unde scria epistola.
Simţi puterea? Puterea Sfintei Cruci, biruitoarea dracilor, a patimilor noastre.
O simţi?
Eu o simt... Îmi aduce atâta bucurie...
Şi tot la Galateni 5, 11: când scria aceste cuvinte... "Deci, sminteala crucii a încetat!" Plângea... Plângi şi tu, frăţior drag, că e Postul Mare.
Eu îţi scriu cu lacrimi în ochi.
Lacrimi de bucurie, că sunt creştin...
Pentru nevrednicia mea de-a fi în atât de multă binecuvântare, primită de la Dumnezeu.
Binecuvântarea de-a înţelege !
De-a accepta şi de-a crede !
Oriunde eşti pe pământ, în orice ţară, poţi avea aceste binecuvântări.
E... inexprimabil în cuvinte...
Doar că Pavel, când plângea, nu scria că plânge, sau are lacrimi în ochi, că era smerit. Eu nu ştiu ce e smerenia. Nu mă smeresc, nu ştiu.
Hai cu mine, că fim creştini amândoi. Să ne închinăm Sfintei Cruci.
Îl vezi? E Hristos răstignit pe Cruce. Hai să ne închinăm Lui.
Cum să nu plângi de bucurie că te-a iertat? Că ţi-a dat atâta putere să porţi la gâtul din pământ luat. Sfânta Lui Cruce !
Uite ce zice Pavel:
I Corinteni 1, 18: "Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu."
Uite ce putere avem...
Hai să fim creştini, frate Centimus, că nu îţi ştiu numele din viaţa reală. Hai să fim creştini.

Iar dacă nu simţi puterea Sfintei Cruci, măcar miră-te, dragul meu, că eşti în mare rătăcire, eşti dus cu zăhărelul, în întuneric ! Eşti orb şi orbit mereu, şi nu vezi nimic.

"VENIŢI DE LUAŢI LUMINĂ".
Aici, pe forum, vă dăm Lumina! Prin mine, şi toţi creştinii, vă dă Hristos lumina. O vedeţi? E imposibil să nu o vedeţi.
Ioan 1, 5: Lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o.
Cu ce mint, în ce spun? Cu ce minte Ortodoxia? Cu ce? Spune-mi cu ce?
Cu ce mă acuzi? Cu ce acuzi Biserica lui Hristos? Ortodoxia. Cu ce o acuzi? Cu nimic. Ci chiar cuvintele tale sunt osânda ta şi ruşinea ta !
Şi pentru ce spui, vei merge în iad. Nu eu te pun acolo. Nici Hristos. Tu singur te pui acolo.
Teme-te şi vino acasă.
În Ortodoxie.

Teme-te, suflete. Că nu ştim cât timp mai ai.
Vino, spovedeşte-te şi împărtăşeşte-te şi "cu frică şi cu cutremur, lucrează la mântuirea ta", în fiecare zi, şi vei fi viu. (Filipeni 2, 12)
Pentru acestă postare amărâtă, #365, pe un forum al Bisericii lui Hristos, vei fi judecat. Pentru ce ai spus aici. Necredinţa ta. Neiubirea ta.
Îmi pasă de tine. Te vreau în turma mică, înapoi.
Nu pentru mine, pentru Hristos.
VINO ACASĂ ! ÎN NUMELE LUI HRISTOS, TE CHEM, VINO !
Trecând peste aspectul dramatic al cuvintelor (pentru necredincioşi). Îmi plânge inima după voi, VENIŢI ACASĂ !
Toţi ereticii, toţi protestanţii, VENIŢI ACASĂ !
VENIŢI ŞI VEDEŢI CĂ BUN ESTE DOMNUL.
VENIŢI SĂ CÂNTĂM ŞI SĂ NE ÎNCHINĂM ÎMPREUNĂ, DOMNUL şi SFINŢILOR LUI, ÎN CARE EL ODIHNEŞTE. SUNT VII.
VENIŢI SĂ FIM VII ÎMPREUNĂ, VII ÎN HRISTOS. ÎN SFÂNTA TREIME... IUBIRE...