Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Singura solutie realista pe care o vad e lupta politica. Asta presupune crearea unui partid crestin. Cu adevarat crestin, cu o platforma clara crestina, cu termene prevazute si nu erzaturi de partid create de ciobani imbogatiti prin coruperea Armatei. Nici cu partidulete pseudo-legionare, care fac apologia urii, in timp ce viseaza cai verzi pe pereti. Numai prin lupta politica cu tot ce presupune ea (manifeste si manifestatii, munca de lamurire si celule politice acolo unde se aduna oamenii si mai ales in institute si institutii, periodic si lideri, etc) vad iesirea din aceasta criza, care e in fond una morala. Programul concret al unei astfel de forte politice ramane de discutat, dar platforma poate fi una singura: restabilirea domniei sociale a lui Cristos pe pamant. Omnia restaurare in Christo.
|
Viziunea mea poate nu este la fel de realistă, dar cred că singurul „partid” cu adevărat creștin este Biserica, iar rolul său nu este de a controla societatea și de a-i impune legi. Schimbarea socială, însă, ar fi superioară oricărei orânduiri politice dacă toți cei botezați în numele Sfintei Treimi ar deveni mădulare vii ale Trupului lui Hristos.
Dacă este nevoie de o schimbare (și este), ea de aici trebuie să pornească și aici să se încheie. Avem nevoie de refacerea comuniunii în Hristos în Biserică. O comuniune reală, vie, în care oamenii să dorească să Îl cunoască real pe Dumnezeu, să-L iubească și să se iubească unii pe alții cu adevărat, cunoscându-se, ajutându-se, implicându-se.
O societate în care credința n-ar mai fi o vorbă goală ar străluci între celelalte și nici n-ar mai avea nevoie de legi, dacă toți ar iubi legea lui Hristos.
Și nu cred că aceasta este o utopie. Cred că de aceea S-a întrupat Hristos și de aceea ne-a lăsat Biserica. Dar trebuie să lucrăm mult.