View Single Post
  #4  
Vechi 09.01.2015, 21:40:29
cristirg cristirg is offline
Banned
 
Data înregistrării: 26.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 577
Implicit

Jurnaliștii francezi asasinați: martiri ai dreptului la exprimare sau victime ale prostiei?


http://ortodox.md/blog/jurnalistii-f...-ale-prostiei/

"E păcat atunci când mor suflete nevinovate. Orice moarte violentă este un motiv de tristeČ›e Č™i nicio crimă nu poate fi justificată. Întreaga lume a fost oripilată de asasinarea jurnaliČ™tilor francezi de un grup de radicali islamiČ™ti, iar mai multe grupuri ale societăČ›ii civile a îndemnat la „solidaritate”. Imediat, crima s-a transformat dintr-un caz penal, într-un simbol politic. Pentru cineva, atentatul terorist a devenit un semn că pericolul factorului islamic devine tot mai periculos, iar alČ›ii s-au grăbit să declare victimele drept „martiri ai libertăČ›ii de exprimare”, „martiri ai civilizaČ›iei”. Probabil, dacă cei câČ›iva francezi ar fi fost omorâČ›i de un grup de tâlhari, nu ar mai fi existat niciun fel de reacČ›ie internaČ›ională, dat fiind lipsa unui context politic, care ar putea fi exploatat propagandistic. În cazul nostru, e vorba de impunerea a unui discurs despre o „lume liberă”, ameninČ›ată de „barbarii tiranici”. PuČ›ini îČ™i mai amintesc acum momentele în care militanČ›ii „Statului Islamic” apăreau în presa occidentală drept „apărători ai democraČ›iei Č™i libertăČ›ii”, în lupta lor împotriva regimului Assad. AČ™adar, dublele standarde Č™i conjucturismul nu sunt străine de societatea vestică.

În tot acest război, unii jurnaliČ™ti au îndemnat colegii de breaslă să se solidarizeze cu „jurnalismul” celor de la „Charlie Hebdo”. Internetul a fost invadat de “Je suis Charlie Hebdo” (“Eu sunt Charlie Habdo”). De fapt, nu e vorba de o susČ›inere a jurnaliČ™tilor în calitate de victime ale unui asasinat, ci în calitatea lor de simbol al unei „libertăČ›i de exprimare”. O căutare pe internet, face un pic de lumină asupra “libertăČ›ii” Č™i “exprimării” jurnaliČ™tilor francezi. Mai exact, e vorba de o publicaČ›ie cancan, care a transformat satira abjectă Č™i profanarea simbolurilor Č™i valorilor religioase musulmane, creČ™tine, iudaice, într-o meserie. Orice om cu bun simČ›, care ar răsfoi caricaturile publicate de cei de la „Charlie Hebdo”, ar fi oripilat de caricaturile pline de atacuri murdare la sentimentele religioase ale oamenilor. Nu exclude că unii ar spune că ei Č™i-au meritat soarta sau că “Dumnezeu nu bate cu băČ›ul”.

Unii ar trebui să se mai întrebe: oare nu cumva radicalismul religios este o reacČ›ie la radicalismul antireligios? Desigur, practicarea unui “jurnalism” stupid nu poate fi un motiv de asasinat, însă care ar fi motivul pentru care întreaga lume s-ar declara solidară cu această publicaČ›ie, care nu a semănat decât ură Č™i dispreČ›, care nu este decât un simbol al lipsei oricărui bun simČ›? Putem Č™i trebuie să fim solidari cu oricare victimă a unor atentate teroriste, în principiul, fie e vorba de jurnaliČ™ti sau cetăČ›eni de rând, dar nu putem fi solidari cu josnicia. Paralel cu condamnarea violenČ›ei, trebuie să condamnăm Č™i politicile editoriale, care nu fac decât să provoace măceluri. Nu trebuie să ne ascundem după deget: jurnaliČ™tii francezi nu au murit pentru vreo cauză nobilă, ci pentru o neghiobie banală. Or, faptul că ai căzut victima unui omor, nu te face mai corect Č™i mai onest."

Last edited by cristirg; 09.01.2015 at 22:03:18.