Prietene,din cele spuse de tine rezulta ca ti s-a parut ca ai fost crestin,dar erai tot ce esti si acum,tot mort in pacate erai.Acum,intr-un final,cand ai ales sa fi fara ocolisuri ce ai fost mereu,ai fost sincer fata de tine.Daca ai fi inteles vreodata cine este Dumnezeu, ai fi avut teama de EL adica(in sens crestin): dragoste,reverenta,credinta,bucurie,uimire,recunos tiinta, si ti-ai fi urmat calea pe acest drum.Teama de Dumnezeu nu inseamna pt un crestin o frica paralizanta,ce ai trait tu era teama sufletului tau care,prin pacatul pe care zici ca il facei,simtea ca il omorai si ca il indepartezi de Dumnezeu,de dragostea Lui.Totusi patima prietene poate fi invinsa, Dumnezeu este mai puternic decat cel care te-a robit pe tine,Hristos l-a invins.Iti raspund la acel pasaj biblic,pe larg,desi imi este evident ca nu ai nici cea mai vaga idee despre contextul lui,cand o sa raspunzi la o solicitare a mea,mai veche,cu privire la afirmatii pe care le-ai facut cu privire la Avraam.Pana acum nu ai reusit sa compui o singura fraza,da-mi o dovada de buna-credinta si voi raspunde si eu.

Prietene exista nadejde,putere si speranta,trebuie doar sa faci un lucru foarte greu: sa mergi in fata lui Dumnezeu sincer
fata de EL si fata de tine,fara scuze,lasitati,ticalosii si pretexte.Altfel vei muri in pacatele tale pe alegerea ta si nu va trebui sa te judece Dumnezeu pt ca la Judecata sufletul tau va duce cu el urmele lasate de pacatele tale si cand totul va fi pus in lumina lui Dumnezeu te vei osandi singur.Iti astept comentariul la Avraam si apoi iti promit ca iti spun si eu cre cred despre acel pasaj