[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de bin000

Cred ca a gresit preotul catolic. Iertarea, dezlegarea de pacat se face pe loc la spovedania cu pricina nu dupa ce ,eventual, executa pedeapsa...Catolicii nu sunt cu iubirea, ci cu partea juridica...Indulgente, calcularea faptelor bune,cat costa,tranzactii...

Eu înţeleg că preotul a recomandat, pe lângă spovedanie cu iertare din partea duhovnicului, ispăşirea pedepsei în planul juridic omenesc. Sensul ar fi că dacă ai greşit faţă de oameni şi faţă de Dumnezeu trebuie să te reaşezi prin căinţă şi în faţa oamenilor ŞI înaintea lui Dumnezeu.

Deci nu merge să scapi de puşcărie pentru că te-ai spovedit. Această măgărie/hoţie cred că a voit s-o elimine preotul şi în acest sens mi-am exprimat acordul cu preotul.
Nu merge nici să faci puşcărie şi doar atât, crezînd că astfel ai primit iertare de la Dumnezeu. Cele două planuri de judecată (lumească şi Dumnezeiască) nu se confundă iar omul are de ispăşit şi lucrat în ambele.
Întrucât creştinul are dublă cetăţenie: e al lumii şi al Împărăţiei.

Te spovedeşti pentru păcat ŞI faci puşcărie, dacă fapta ta e demnă de o pedeapsă juridică.
Ai omorât un om, ai furat, ai violat etc. - de eşti credincios şi ai duhul pocăinţei atunci te spovedeşti. Şi totodată dai socoteală şi în faţa oamenilor şi încerci să repari, dacă s-o mai putea cumva, greşeala comisă. Printr-o pocăinţă lucrătoare, cumva.
Asta am vrut să spun de fapt şi nu formulasem prea limpede.