[Ioan_Cezar]

Uite Mirela, ca să ai mai multe detalii pe tema reacţiei răului despre care pomenea Pelerinul şi despre care am bolborosit şi eu câte ceva: citeşte măcar aceste pagini din materialul de mai jos - pag. 138-141. Despre bărbaţi şi femei.
ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colec...%20Hristos.pdf

În Vieţile Sfinţilor poţi găsi, aproape zi de zi, pagini asemănătoare.
Ce scrie în Scriptură e doar un mic semn comparativ cu atrocităţile desfăşurate pe larg şi în detalii nesfârşite în istoria Bisericii.

Poate vei găsi de cuviinţă să numeşti aceste fapte ca fiind lipsuri ori nedesăvârşiri ale oamenilor. Poate că aşa şi este. Aşa le consider şi eu uneori. Însă apoi îmi dau seama că mă mint. Dacă sunt onest cu mine însumi până la capăt trebuie să recunosc că le găsesc fapte demonice, manifestări incontestabile ale răutăţii drăceşti în oameni şi prin oameni - teritoriul preferat de lucru şi manifestare al demonilor.

Omul e un teritoriu al convieţuirii marilor forţe ale existenţei: răul drăcesc şi Iubirea Dumnezeiască. Lupta aceasta au zugrăvit-o toţi artiştii mari, toate cărţile bune. Printre alţii, unul dintre preferaţii mei, care nu e chiar un Dostoievschi dar pe care îl preţuiesc mult - apaşul Graham Green, în "Puterea şi gloria" şi în alte cărţi ale sale. Iar la noi mai bine ca alţii - Marin Preda.

Orice fapt de iubire va fi urmat de o replică a răutăţii drăceşti - este convingerea mea, să mă ierţi. A iubi este doar pentru cei lucizi şi puternici, capabili a purta spinii şi cucuta răutăţii. Iubirea e un lux căruia foarte puţini oameni i se dedică. Acest lux este mai mult decât costisitor, el îţi ia totul şi nu îţi oferă decât suferinţă. Dar când Hristos se alătură celui care suferă martiriul iubirii, luxul acesta se preschimbă în cel mai firesc lucru omenesc: pace sfântă, bucurie cu lacrimi de recunoştinţă, viaţă.
Dogmă trăită din nou (că dogmele nu sunt invenţii intelectuale sau sofisme teologice suflate la ureche) ci sunt vieţi curate ale unor oameni sfinţi care s-au putut aduna în cuvinte, cum ar fi de pildă Crezul.
Dogme şi virtuţi - asta naşte martirajul iubirii în şi prin Hristos.