Eu nu inteleg oamenii care se duc la duhovnic, cand primesc o "sentinta" care ii lasa cu o nedumierire, ceva, nu pot sa intrebe duhovnicul care le-a dat "sentinta" sa detalieze putin, sa inteleaga despre ce este vorba?
In cazul de fata, e asa greu sa intrebi ce anume ar fi rau din mersul la psiholog?
De cate ori ati fost la psiholog si ce impresie ati avut, ce i-ati povestit duhovnicului inainte sa dea "sentinta" asta?
Probabil comunicati f. putin cu sotul, va simtiti neinteleasa, si atunci cand reusiti sa va deschideti fata de cineva, automat vine si o deschidere afectiva si nu numai..
Si in contextul asta, poate duhovnicul are dreptate si poate de data asta nu veti pacatui cu duhovnicul ci cu psihologul.
Sigur, daca duhovnicul/psihologul ar fi oameni etici, asta nu s-ar intampla, dar in unele cazuri nici ei nu sunt mai mult decat oameni.
Dar nu psihologia/duhovnicia este de vina.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
|