[ignatiu]

Pe cetăţenii din Ucraina îi aşteaptă mari schimbări, dar care nu pot fi considerate plăcute. Pentru obţinerea unui credit din partea FMI, autorităţile de la Kiev sunt dispuse să crească impozitele, să reducă salariile şi să majoreze tarifele.

Deja s-a scumpit gazul pentru industrii, la rând este anularea subvenţiilor pentru combustibil. Anul acesta se vor scumpi serviciile şi mărfurile, iar 16% din cetăţenii ţări pot să-şi piardă locurile de muncă. Măsurile economice sunt necesare pentru obţinerea de ajutor internaţional, însă probabilitatea că banii FMI şi măsurile de austeritate vor salva economia ucraineană este foarte mică, spun finanţiştii.

Ucraina speră să primească în jur de 27 de miliarde de dolari ajutor internaţional în decurs de doi ani. Se aşteaptă ca prima tranşă a creditului FMI să intre în vistieria statutului la sfârşitul lunii aprilie. Până atunci, noile autorităţi trebuie să aprobe programul anticriză.

Deja s-a anunţat că preţul la gaze pentru populaţie va creşte în următorii patru ani cu 120%. În următoarele luni, la preţul de piaţă vor fi aduse preţurile la căldură, electricitate şi apă. Experţii consideră că majorarea preţurilor va creşte numărul celor care nu vor fi în stare să-şi plătească dările, iar multe întreprinderi vor da faliment.

Guvernul Ucrainei a decis şi să îngheţe ajutoarele sociale şi pensiile. Situaţia este comentată de analistul financiar Valeri Piven.

„Reformele propuse acum de miniştrii ucraineni îi va afecta pe cetăţenii săraci, îndeosebi pe pensionari. Ţinând cont de faptul că aceste măsuri sunt destul de dure, iar oamenii care depind de finanţarea bugetară în Ucraina sunt mulţi, reducerea nivelului de trai al populaţiei este inevitabilă”.

Programul anticriză îi va influenţa negativ pe cei care lucrează. Deja anul acesta, 10% dintre bugetari îşi vor pierde locurile de muncă. După cum arată experienţa altor ţări cliente ale FMI, valul şomajului va ajunge şi la sectorul privat. În grupul de risc se află pensionarii care lucrează, oamenii aproape de vârsta de pensionare, absolvenţii de universităţi, tinerii. Din cauza situaţiei economice dificile, întreprinderile nu vor putea să ţină mulţi angajaţi şi vor fi nevoite să recurgă la disponibilizări. Potrivit prognozelor oficiale, până la sfârşitul anului şomajul va fi de 8%, iar potrivit prognozelor neoficiale, de peste 15%.

Strângerea curelei are drept scop reducerea cheltuielilor bugetare. Iar controlul FMI asupra fiecărui dolar cheltuit din creditul acordat are drept scop construirea unei noi economii. Însă în condiţiile realităţilor ucrainene, acest sistem poate să nu funcţioneze. Directorul departamentului analitic United Traders, Mihail Krâlov, consideră că cea mai bună variantă pentru salvarea economiei ucrainene ar fi default-ul.

„Default-ul face ca obligaţiile Ucrainei să devină destul de atrăgătoare pentru investiţii. Creditul FMI va fi actual doar după default. În caz contrar, Ucraina va rămâne veşnică datoare la FMI, ceea ce nu este deloc bine”.

Între timp, dimensiunea totală a datoriei de stat a Ucrainei, fără a ţine cont de viitorul ajutor financiar, deja este de 75 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 53% din PIB-ul ţării.
Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2014_04_04/V...cumpeSte-6815/