Citat:
În prealabil postat de ovidiu b.
Serios? În acel pasaj rupt din context, da, așa este, dar ți-am postat tot articolul și ți-am subliniat ceea ce trebuia să vezi. Am să-ți mai postez încă o dată concluzia articolului:
Cu alte cuvinte nu este o întâlnire dintre Fiul și Tatăl în ceruri, ci o întâlnire între cele două firi ale Mântuitorului: Fiul Omului -firea omenească, iar Cel Vechi de zile - firea dumnezeiască.
Sinodul hotărăște definitiv ca reprezentarea ca bătrân, Cel vechi de zile, nu mai trebuie raportată la Tatăl, ci doar la Hristos.
Apoi eviți să răspunzi acestui argument:
”Până ce a venit Cel vechi de zile și a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt, până ce s-a împlinit vremea și împărăția a ajuns sub stăpânirea sfinților.” (Daniel 7, 22)
Cu întrebarea: Dacă Cel vechi de zile este Dumnezeu Tatăl, cine este Cel Preaînalt?
Se pare că nici aceste articole nu conving: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=185 sursa fiind acest articol: http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...vechi-de-zile/
http://www.crestinortodox.ro/religie...duh-97108.html
http://www.crestinortodox.ro/sarbato...fie-69438.html
Interpretarea Sfântului Hipolit este la fel destul de clară: „[...] Cineva ca Fiul Omului [...] a înaintat până la Cel vechi de zile [Daniel 7:13]. Prin expresia Cel vechi de zile nu se referă la nimeni altul decât la Domnul Dumnezeul și Stăpânul a toate, la Domnul Hristos Insuși, Cel care a învechit zilele fară însă ca El să Se fi învechit sau să fi suferit vreo schimbare de pe urma trecerii timpului.”
|
Sunt de acord cu fratia ta, Ovidiu, Si mai este si alt argument, consunind cu cele ce ati citat, fratia ta si Mihailc: daca e sa ne plasam in contextul iudaic, deci strict monoteist-unitar, al gindirii profetului Daniel, gasim argumente care sa intareasca ca e vorba de o unica Persoana, la momente diferite. Cu alte cuvinte, de centrul iudaismului religios: venirea si intronarea lui Mesia. Sunt convins ca la o cautare atenta prin literatura iudaica, atit pre-talmudica, cit si prin Mishna si Gemara, va fi gasita aceasta interpretare extrem de profunda, a "suprapunerii" sa ii zic asa, recunoscuta ca atare si de Parinti.