Citat:
În prealabil postat de eliza-georgiana
asa este! despre aceasta TREZVIE ne vorbeste si Sfantul Chiril al Alexandriei (pentru cei care mai cred in sfinti):
În ceea ce priveste atitudinea fată de semnele sfârsitului si semnele venirii lui Antihrist, putem constata cu totii că există trei directii, trei tendinte.
Una este cea a oamenilor care, iubitori de sine, desi merg la biserică, îsi doresc să aibă parte de o viată cât mai tihnită, cât mai comodă, si încearcă să ignore apostazia contemporană; încearcă să nu tină seama de legalizarea păcatelor împotriva firii si de prezentarea lor ca niste lucruri normale; încearcă să nu tină seama de profetiile unor sfinti si cuviosi care au vorbit despre sfârsitul lumii. Si tin cu dintii de tihna lor lumească.
O a doua tendintă, mult mai periculoasă, este cea a ortodocsilor care, luând ca model diferitele secte apocaliptice, nu au în cap decât cuvinte ca: "Vine sfârsitul lumii, pregătiti-vă, speriati-vă, îngroziti-vă, că va fi jale!". Si se lasă prinsi de un duh de tulburare pe care au sentimentul că trebuie să-l transmită tuturor. Ba încă îsi imaginează că fac aceasta din insuflarea lui Dumnezeu si consideră că e o poruncă dumnezeiască să trâmbiteze în stânga si în dreapta că ortodocsii trebuie să tremure de frică pentru că îl vor prinde pe Antihrist. Voi mai reveni asupra acestei tendinte.
În cuvântul de astăzi mă voi opri însă asupra celei de-a treia atitudini, singura atitudine care este conformă atât cu învătătura Sfintei Scripturi, cu învătătura Sfintilor Părinti si cu învătătura sfintilor si cuviosilor care au făcut profetii despre sfârsitul lumii, cât si cu învătătura părintilor duhovnicesti contemporani. Vă veti da seama că această directie este foarte armonioasă. Consider că este linia pe care ar trebui să meargă orice crestin ortodox care vrea să se mântuiască.
http://www.sfaturiortodoxe.ro/despre...or-noastre.htm |
Asa este. Si voi fi combatuta la nesfarsit pe acest topic, ori din pricina ca n-am fost inteleasa, ori din cauza faptului ca n-am fost eu capabila sa-mi postez parerea, incat sa fiu inteleasa.
Nu contest nimic din ce afirmati despre actele cu CIP, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ma tulbur din pricina asta, incat sa ma concentrez mai putin pe patimile mele. Sa ne concentram pe rugaciune, pe viata duhovniceasca, si cand veni vremea ca sa luam o atitudine, sa ne dea Dumnezeu in gand ce sa spunem, sau ce sa facem, nu sa ne tulburam pacea launtrica, cu schimb de replici jignitoare pe forum facand atata "demonstratie", la care nu toti sunt pregatiti sa auda, sau nu suntem noi pregatiti sa comunicam bland, incat sa fie constructiv dialogul si schimbul de pareri si informatii.