Citat:
În prealabil postat de AlinB
aceasta relatie care la modul cel mai concret, tine, in definitiv, de trecut. Dar lasand urme adanci, este si cea care iese cel mai mult in evidenta.
|
Nu Aline, relatia cu parintii Carinei, dupa cum vezi, prin urmele adanci lasate (care dainuie si in prezent), care ii influenteaza viata si in prezent, nu tine de trecut, ci de prezent.
De multe ori relatiile cu parintii nostrii nu tin de trecut nici dupa ce acestia mor. Pt ca o parte din ei (din parintii nostrii) ramane in noi prin toate ideile, crediintele si comportamentele, modurile de interactiune sau reactii (semi)automate pe care le-am invatat de la ei, pe care le-am adoptat inconstient sau imitat inconstient, etc (care ne-au format) - si care persista in noi ca un fel de parinte intern noua. Chiar daca parintii fizic nu mai exista, tot acest bagaj pe care l-am primit de la ei (constient sau pe care nu il constientizam noi in noi), inca persista in noi (pina facem bine sa ne cunoastem pe noi si sa ne / ni-l modelam intr-o maniera constienta - ca sa nu fie ca o parte din noi care actioneaza dupa tiparele lor, fara sa avem noi control asupra ei, poate uneori intrand in contradictie chiar, cu alte parti din noi) si produce efecte in prezent pina ce omul se decide sa ia masuri.
Citat:
În prealabil postat de AlinB
Daca iti dai seama unde gresesc ai tai, macar n-ai sa faci aceleasi greseli.
|
Da, in zonele unde exista constientizare, nu vor fi repetate greselile. Insa in zonele unde nu sint constientizate comportamentele similare, imitate de la modelul parintilor, ca raportare / mod de gandire, ce se intimpla cu acelea? Oare nu se pot transmite copiilor care si ei imita la randul lor?
Citat:
În prealabil postat de Carine
sa-mi povesteasca ce a mai facut fratele meu, si ca ar trebui sa vorbesc cu el, sa-i zic eu sa se schimbe si se supara daca nu intervin.
|
Iata, fara sa vrei (poate fara sa constientizezi?) imiti (pt ca asa facem de fapt toti, imitam intr-o maniera partial constienta, partial inconstienta, modelul parintilor), imiti modul mamei tale: ea doreste ca fratele tau (nu ea) sa se schimbe, iar tu doresti ca mama ta sa se schimbe (in modul ei de a interactiona cu tine). De fapt, aveti aceeasi raportare (de a dori ca celalalt sa se schimbe?).
Oare aceste modele pe care fara sa vrei si fara sa constientizezi le-ai dobandit de la ei, oare iti vor fi un bagaj pe care sa il transmiti fara sa vrei copilului tau - in caz ca nu le constientizezi si nu decizi constient cum doresti sa fi tu diferita de mama ta?
In aceasta priviinta, crediinta ar putea sa te ajute mult ca sa te schimbi in bine - prin stradania de a imita modelul lui Hristos, care in timp va sterge imitarea modelului parintilor.
Deci, daca tot ai timp liber, poti sa te apuci sa citesti Biblia si sa vezi ce doreste Dumnezeu de la oameni - ce porunci a dat oamenilor si sa cauti sa implinesti. Caci este Viata.
Sa mergi si la biserica ortodoxa, sa iti cauti un duhovnic cu care sa poti discuta si sa il intrebi orice nelamuriri. Sa incerci sa te schimbi pe tine in bine