Citat:
În prealabil postat de Annyta
Cum se aplică această parabolă în viața noastră?
|
Din perspectiva lui Plesu, miezul parabolei iconomului nedrept graviteaza in jurul unui singur cuvant.
Pentru ce anume merita laude acest manager risipitor ? (King James version 2000 il numeste “unjust stewart” :)).
“Pentru ca a lucrat intelepteste – zice Plesu- in originalul grecesc: phronimos epoiesen. Imediat, cuvantul revine, pentru a caracteriza superioritatea (neasteptata) a fiilor veacului, care sunt mai intelepti (phronimoteroi) decat fiii luminii. Echivalenta phronimos-intelept revine si in “Casa zidita pe stanca”, si in Parabola celor zece fecioare si in Parabola slujitorului credincios si intelept.
Dar nu e prea mult sa acordam tuturor acestor personaje rangul suprem al intelepciunii? Sau mai exact: nu reducem astfel, intelepciunea la o facultate de ordin practic, la o inzestrare relativ comuna de tipul cuminteniei rationale, al bunului simt, al mintii sanatoase?
Textul evanghelic stie, de altfel, sa faca deosebirea dintre "sophia” si “phronesis”, intre ‘intelepciune’ si ‘pricepere’.
Sa nu uitam, pe de alta parte, ca ni se recomanda sa fim “intelepti” (greaca: phronimoi) ca serpii si nevinovati ca porumbeii.
E limpede ca termenul nu se refera la sublimitati sapientiale, ci la abilitate eficace, la perspicacitate sau, spus pe sleau, la viclenie.
“Aner phronimos” e, prin urmare, insul ingenious, ager, sagace, opus celui nechibzuit, necugetat, neghiob, netot, narod, tont, prost. Virtutea lui principal este “sophrosyne”, buna asezare a mintii, mintea intreaga, echilibrul rational, prudent, incluzand spiritul de moderatie, autocontrolul, capacitatea de a evalua corect si prompt orice situatie si de a decide comportamentul adecvat. E de adaugat sensul de "cu-mintenie”, sobrietate.
Nu e vorba, deci, de spatiul unei solemnitati initiatice, al unui rafinament cognitiv de elita. Ne aflam pur si simplu in spatiul inteligentei, al prezentei de spirit, al unei subtile adecvari la realitate.
Ce spune, prin urmare, Iisus in aceasta parabola? Mai intai ca, daca am desfasura, pentru intrarea in Imparatie, tot atata ingeniozitate, tot atata preocupare si zel, tot atata dexteritate cata cheltuim pentru rezolvarea crizelor lumesti, pentru o profitabila si stabila instalare in imediat, am fi salvati. Ceea ce e laudabil in purtarea iconomului intreprinzator nu e astutia sa, oarecum dubioasa, ci capacitatea de a se mobiliza, de a se focaliza asupra solutiei. El cauta o iesire din vartejul vitreg al conjuncturilor si, pentru asta, isi pune harnic, mintea la contributie.
E un “model" pe care “fiii luminii” l-ar putea prelua cu folos de la “fiii veacului”.
(A.Plesu)