Situația tinerilor din România
Fragment extras din articolul Strategia Nationala pentru Tineret a MTS. Doua aspecte, de Alina Ioana Dida.
"Acum avem mai mult de 6 milioane de tineri între 15 și 34 de ani, dar ponderea lor în populație a scăzut de la 32% în 2003 la 28,6% în 2012.
Scăderea din ultimii 10 ani este mai accentuată la noi decât în alte țări UE. Proiecțiile EUROSTAT arată că se așteaptă o scădere abruptă până în 2060 a ponderii tinerilor în populația totală, iar România este printre țările afectate în mai mare măsură de acest fenomen.
Rata de fertilitate în România a fost în 2011 de 1,3, mai mică decât media UE (1,6 ) și departe de nivelul de înlocuire a generațiilor.
Copiii și tinerii au fost constant în ultimele decenii categoriile de vârstă cele mai expuse sărăciei. Mai mult de un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani se află în sărăcie relativă, ceea ce situează România între cele trei țări cu situația cea mai gravă din UE-27. În același timp, nivelul sărăciei este în creștere în ultimii ani. Dintre toate grupele de vârstă, riscul de sărăcie persistentă cel mai ridicat îl au tinerii sub 18 ani (28,6% în 2010). Mai mult de o treime dintre tineri sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, respectiv de 40,3%, față de 24,3% în UE-28. Tinerii nu au acces la locuințe; 44,9% dintre persoanele angajate full-time locuiesc cu părinții față de 38% în UE. Acest lucru influențează comportamentul tinerilor pentru decizia de a se căsători și a avea copii. Vârsta medie la prima naștere a crescut de la 22,4 ani în 1990 la 26 de ani în 2010. Vârsta la prima căsătorie a crescut de la 22 la 26 de ani pentru femei și de la 25 la 29,1 ani pentru bărbați.
Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani în România (63,8% în 2012) este mai mică decât media Uniunii Europene (68,5% în 2012) și se estimează că ținta națională, de 70% până în anul 2020, este greu de atins. Deși forța de muncă tânără reprezintă una dintre resursele cele mai importante pentru atingerea țintei europene, accesul la ocupare al tinerilor este scăzut. Doar pentru grupa de vârstă 30-34 de ani se înregistrează un nivel al ratei de ocupare apropiat de nivelul european (de 77%), toate celelalte grupe de vârstă situându-se considerabil sub valorile UE-28.
În 2011 30% dintre tineri erau săraci, deși aveau un loc de muncă. Sărăcia salarială e în creștere.
Prima prioritate a tinerilor (1⁄3) este găsirea unui loc de muncă mai bun. Majoritatea tinerilor (62%) consideră că sprijinul pentru tineret al autorităților publice ar trebui să fie acordat în primul rând în vederea accesului la un loc de muncă.
Rata șomajului este de 7%, în timp ce în rândul tinerilor sub 25 de ani se înregistrează o valoare alarmantă de 22,7%. O mare parte a șomajului în rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu-se pentru mai mult de 1 an.
Aproximativ un sfert dintre tinerii din România (27%) și-au exprimat dorința de a deschide o afacere. Cel mai vizat domeniu este cel al comerțului. Totuși, 1 tânăr din 100 decide să înceapă o afacere pe cont propriu, față de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor și birocrația.
Participarea tinerilor la activități culturale este mai degrabă ocazională, marea majoritate a tinerilor neincluzând preocupări din această sferă în programul lor obișnuit. Un sfert dintre tineri spun că nu citesc literatură niciodată; 8% fac acest lucru zilnic, 20% de 2-3 ori pe săptămână, 24% de 2-3 ori pe lună, în timp ce 20% nu citesc literatură decât de 2-3 ori pe an. 80% dintre tineri se uită zilnic la televizor..
“În România sunt o serie de fenomene care indică insuficiența planificării familiale și a educației pentru sănătatea reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.” Aproape unul din zece copii a fost născut în 2010 de o tânără cu vârsta între 15 și 19 ani. “Tinerele de 15‐19 ani au contribuit (sic) în medie, în ultimii ani, cu aproximativ 10% la totalul avorturilor înregistrate anual.”
Ponderea nașterilor în afara căsătoriei s-a dublat aproape în ultimii 20 de ani (de la 15% în 1992 la 27,7% 2010). Majoritatea mamelor tinere necăsătorite locuiesc în rural și 60,2% au sub 25 ani.
Incidența suicidului la tinerii de 15‐19 ani a fost de 6,3 decese la 100.000 locuitori în 2011, cu aproximativ 50% peste media europeană în 2010. În România există o tendință de creștere cu 7,2% față de 2005, în contextul unui ușor declin înregistrat la nivelul UE.
Datele statistice arată creșterea obezității, a sedentarismului, consumului de alcool și a fumatului de la vârste relativ mici și o incidență în creștere a consumului de droguri. Se înregistrează o tendință de creștere a consumului de substanțe psihoactive în rândul tinerilor de 16 ani, ponderea fiind de 10% în 2011, de două ori mai ridicată decât în 2007.
În ultimii ani fenomenul traficului de persoane se extinde. Pentru prima dată, în 2010 numărul cazurilor detectate a depășit 1000 de persoane.
Majoritatea victimelor înregistrate sunt foarte tinere, mai ales în ceea ce privește exploatarea sexuală, dar și a celei pentru muncă.
Victimele exploatării sexuale au în marea lor majoritate vârste între 14 și 25 de ani și au studii medii. Minorii alcătuiesc aproximativ un sfert din totalul persoanelor traficate, în special cei din intervalul de vârstă14-17 ani și provin din familii dezorganizate sau din centrele de plasament."
|