[adam000]

Ar fi interesant de aflat, cam cat de des (in majoritatea scolilor? doar in unele? cat de semnificativ?) s-a ajuns in prezent pe la noi sa fie sarbatorit Halloween-ul cu povesti de groaza povestite/citite celor mici (sau orice fel de alta modalitate de expunere la asemenea povesti, in afara de costume)?
Ma refer la serbarile la care cei mici pot participa.

Cat de des / mult / intens sint cei mici expusi la simbolurile, mitologia, povestile, ideile, notiunile legate de lumea celui rau - privit din perspectiva faptului ca o asemenea expunere face familiara copilului, lumea fortelor raului.
Prin expunere repetata copilul va privi ca familiare lui aceste lucruri; va fi obisnuit cu ele; nu le va respinge prezenta pt ca a fost obisnuit de mic (chiar parintii au permis sa fie inconjurat de ele?).

Oare in ce masura ca adulti adoptam ca facand parte din lumea noastra interna, internalizam, ceea ce ne era familiar in copilarie?

Ce te faci daca unui copil i se creeaza sentimentul de familiaritate (prin expunere repetata si atitudinea permisiva din partea parintilor) asupra simbolurilor si lumii celui rau? Daca in copilarie se servesc, chiar de catre parinti (investiti cu maxima autoritate si dragoste de catre copil), permisiune spre simbolurile si notiunile lumii oculte, a lumii celui rau, prin permisiunea expunerii la sarbatoare si la povestile de groaza aferente?

In ce masura expunerea, la varsta la care copilul nu prea face clar distinctia intre lumea povestilor / lumea notiunilor ce vin dinpartea parintilor/scolii/mediului si trebuie invatate sau adoptate ca dorindu-se a defini realitatea = o modalitate de invatare / si lumea reala), astfel de simboluri / notiuni pot fi mult mai usor invatate si adoptate ca proprii la varsta de copil si pot ramane (eventual impreuna cu perceptia alterata asupra ce este bine/folositor/acceptabil si ce nu) in om pina la maturitate?