N-am mai scris pe topicul asta de ceva vreme, desi ziceam ca o sa revin cu precizari.
Nu am mai avut timp, dar ocazia s-a ivit in seara asta cand am dat cvasi-intamplator peste un articol.
Articolul in sine nu e cine stie ce ba chiar dimpotriva.
In schimb, cum de nu putine ori se intampla in mediul online, ala interactiv, comentariile la articol se pot dovedi mai de calitate decat articolul in sine.
Asadar am sa citez cateva comentarii care cred ca reprezinta destul de bine ba chiar mai bine poate sub unele aspecte, ceea ce vroiam sa scriu.
Articolul original este aici:
http://sfatulparintilor.ro/46252/edu...ara-sa-l-bati/
Este partial preluat (si comentat) aici:
http://smartwoman.hotnews.ro/Cum-sa-...fara-sa-l-bati
Acum, comentariile:
Comentariu scris de
Copilul Cel Istet
2012-01-31 15: 29:09
(...)
2. "fara sa-l bati"
Aho aho copii si frați, stati putin si nu mai dați! Bătaia trebuie definita inainte de toate. 1 rigla la palma nu echivaleaza pumni in cap pana cade lat sau furtunul de la masina de spalat pe spate sau rupt curele si lasat vanatai pe tot corpul. In scoala generala, am luat 4 rigle la palma de la invatator. Am pus mainile pe metalul rece al bancii si in mai putin de 1 minut, simteam mai tare o muscatura de țânțar decat riglele invatatorului. Cand cadeam pe asfaltul zgrumțuros la fotbal, de-mi ramaneau pietricele fine si cioburi mici in palma, cand mi-am bagat din greseala foarfeca in juma' de mana, de aproape a iesit in partea cealalta, cand am spart o sticla in palma de mi-au scos cioburi si la 6 ani distanta - a durut inifinit mai tare. Si tot "a trecut pana m-am insurat". Ce ramane este morala din spatele riglelor la palma. Daca lectia a meritat, nu o vei uita toata viata.
Comentariu scris de
mihai
2012-01-31 09: 28:47
Ca sa stii sa eviti ceva, trebuie mai intai sa intelegi rolul, beneficiile sau dezavantajele pedepsei fizice.
Spre exemplu, copilul in funtie de carater, raspunde educational pana la varsta de 7-10 ani, mai mult la stimulenti fizici, palpabili - privarea de aceste stimulente are efect in masura in care ii explicam copilului motivatia privatiunii - "nu vei primi ciocolata pentru ca", "nu te vei mai uita la televizor pentru ca", "nu vei mai primi cadoul pentru ca".
In aceasta perioada de viata, corectia fizica ea are rolul ei in educatie insa trebuie privita ca ultim resort pentru aplicarea unei pedepse.
E in natura copilului ca in cadrul procesului de evolutie spre viata adulta, sa provoace autoritatea parintilor, sa faca uneori acelasi lucru despre care el stie clar ca este interzis, tocmai pentru a testa regulile, pentru a verifica limitele. Pedeapsa fizica poate intervenii pentru a intarii aceste limite. Problema mare e ca multi parinti ezita sa aplice astfel de masuri(de ultim resort) si ajung in situatia de a o aplica in momente de rabufnire, exagerand astfel amploarea faptei si a pedepsei, rezultatul deviind de la scopul propus - copilul va percepe ca el sufera pentru ca mama sau tata sunt nervosi sau suparati, nu pentru ca el a depasit o anume limita. Desigur, in ecuatie intervine caracterul copilului - probabil cea mai mare necunoscuta a ecuatiei - unii copii reusind sa inteleaga destul de repede in viata limitele, nemaifiind necesara pedeapsa fizica. Oricum cu cresterea in varsta, peste pragul mentionat mai sus, pedeapsa fizica isi pierde din efectul educational pozitiv.
Discutia in sine e mult mai ampla, dar decizia si responsabilitatea de a folosi pedepse fizice cade strict in sarcina parintilor. E greu ca observator extern sa stai sa judeci justetea unei pedepse fizice aplicata unui copil. Poti insa emite judecati subiecive legate de aceasta masura doar prin prisma corectitudinii comportamentului afisat al parintiilor
Comentariu scris de
tiberiu76
2012-01-31 14: 41:37
RE: RE: ce inseamna la tine pedeapsa fizica?
O palma la fund nu inseamna ca acel copil va fi traumatizat.
E ca si cand ai spune ca copilul ramane traumatizat daca primeste o palma de la fratele cu cativa ani mai mare, sau daca este imbrancit la gradinita de alt copil care vrea o jucarie.
Exista situatii in care un copil trebuie sa stie ca exista lucruri cu adevarat interzise, ca jocul cu focul, bagatul de sarme in priza, etc. Nu iti poti permite ca unele lucruri sa le afle din experienta, incercare/eroare. Orice tentativa de acest fel trebuie pedepsita, binenteles fara a exagera, in asa fel incat copilul sa nu fie tentat sa mai incerce.
Comentariu scris de
Copilul Cel Istet
2012-02-01 09: 55:14
RE:
Cu cati copii si adolescenti ai lucrat tu? Si cati ani ai? Si cati copii? Atat te intreb.
Eu nu-mi permit sa fac presupunei false, sa te jignesc si sa ma gandesc ca poate tu ai lucrat la viata ta doar cu copii imaginari, asa ca intreb.
Cred ca am facut destul de clar distinctia intre anumite notiuni, intre bataie cretina si fara cap, fara motiv, fara ratiune (abuz) si pedeapsa (suportarea consecintelor anumitor actiuni decise de liberul arbitru al copilului, de libertatea lui de alegere). Cred ca am fost destul de clar si ca sunt diferite tipuri de copii, la fel cum exista si diferite tipuri de parinti. Mama a fost profesoara, avem o fata de 5 ani si lucrez ocazional cu un grup de 20 de copii cu varste intre 3 si 7 ani. In acelasi timp, am stat suficient de mult cu copii intre 1 zi si 3 ani, la fel cum m-am imprietenit cu foarte multi copii intre 7 si 18 ani. In curand voi lucra si cu o grupa de copii cu varste intre 7 si 12 ani. Am citit suficienta literatura si am studiat comportamentul a sute de copii, din orice familie, blanda, agresiva, saraca, bogata, intelectuala, muncitoreasca. De asemenea, cel mai fascinat am fost de adulti care isi povesteau copilaria sau problemele din copilarie. Punand cap la cap mii de informatii si totul in lumina lui Dumnezeu - totul are sens. In rest, tu poti sa crezi ce vrei.
"Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri."
"Lovindu-l cu nuiaua, îi scoți sufletul din Locuința morților."
"Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă și îți va aduce desfătare sufletului."
"Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine-l iubeste, il pedepseste indata."
N-a fost nevoie niciodata sa folosesc vreo nuia, dar crede-ma ca asta si din cauza ca ei stiu ce este nuiaua.
"Pedeapsa prin diverse mijloace, este aplicată din iubire părintească și numai în condiția epuizării altor forme de obținere a ascultării adevărate, când restul metodelor pedagogice nu dau rezultatele dorite".
Comentariu scris de
Copilul Cel Istet
2012-02-01 10:06:38
RE:
Am fost recent la un curs de relatii interumane. In grupul de 12 oameni, era un barbat in jur de 30-35 de ani - cel mai de bun simț, respectuos, timid, sfios. Nu vorbea peste nimeni, asculta toate argumentele, raspundea doar cand era intrebat, zambea, ajuta mereu - chiar daca nu solutia lui era aleasa la jocurile la care participam, avea capacitatea sa renunte la el si sa-i urmeze pe altii, stia sa lase capul jos fara sa fie umil sau servil. Pe de alta parte, in grup era o tipă care era aroganta, daca solutia ei nu era aleasa, se bosumfla, se retragea, nu mai participa la joc si nu ajuta restul echipei, la un moment dat chiar a jignit intreg grupul spunand "eu nu-mi asociez numele cu un eșec", dadea instructiuni, arata cu degetul, tipa din cand in cand si se baga peste altii, dadea comenzi fara sa aduca argumente.
Ulterior, a trebuit sa facem o scurta poveste cu "filmul vietii noastre", in care sa povestim grupului momente din copilaria noastra care ne-au format ca indivizi. Surpriza surpriza: tipul provenea din Europa de est, copilarise in comunism, avea tata medic in cadru militar. Om disciplinat, care il pedepsise atunci cand era cazul. Acum ajunsese un matur corect, disciplinat, educat, responsabil, educat si cu foarte mult bun simt. Nu-si vorbea de rau parintii, tara, serviciul sau sefii. Avea un spirit de sacrificiu enorm, desi din povestile sale se vedea ca uneori seful il nedreptatea la serviciu, el cauta mereu sa faca el mai mult pentru a indrepta situatia, nu arunca vina in carca sefului. Tipa era americanca, crescuta singura la parinti, rasfatata, primise intotdeauna tot ce vroia, niciodata nu fusese certata sau pedepsita, nimeni nu facuse vreodata in copilaria ei altfel decat vroia ea si acum era un adult cu care era foarte dificil sa lucrezi.
Nu vreau sa fac din asta o generalizare. Este doar un subiect de gandire, de analiza.