Citat:
În prealabil postat de iliegh
M-am referit la judecata (gandirea) lui Adam despre care se vorbeste in Alfavita duhovniceasca.
Si in mod specific, la judecata lui dinaintea gustarii din pom.
Mie mi se pare ca ceva nu-i in regula. Nu se potriveste cu alte scrieri.
|
Cum sa nu se potriveasca. unii spun, pricina caderii este neascultarea, altii mandria, insa Sfantul Dimitrie merge mai in adanc si arata ca pricina este o judecata nechibzuita, de acolo survine gandul : nu cred in ce a zis Dumnezeu, deci necredinta , si din necredinta neascultarea si fireste caderea.
Ca sa ajungi sa nu asculti trebuie sa treaca un proces de judecata, in minte, sa alegi asta, iar ca sa alegi asta inseamna ca ai o judecata nechibzuita.
Asa este si cu noi acum. Fiind nechibzuiti si necunoscatori a toate lucrurile si a noastra insine ajungem sa fim cu judecata nechibzuita si din cauza aceasta ajungem necredinciosi, din necredinta, nu ascultam, nu pazim poruncile Domnului si nu ajungem sa cunoastem cu adevarat pe Hristos. de fapt Sfantul pleaca de la pricina caderii lui Adam ca o paralela sa ajunga sa ne arate care este pricina caderii si suferintelor noastre. Necunoasterea tuturor lucrurilor, a toata creatia si a noastra insine.
Daca citesti mai deoarte vei vedea ce inseamna o judecata nelucrata, necuratita - este o judecata nechibzuita .
Si tot sfantul spune: "inceputul caderii lui Adam a fost nechibzuinta. Pricina insa a bunului inceput si a bunei lucrari este cugetul; dar cugetul spun, cel adevarat si drept, caci cugetul adevarat este placut, iar cel neadevarat este lepadat. Insa intelepciunea cea dreapta se inmulteste si creste din cugetarea si pazirea poruncilor lui Dumnezeu, dupa cum si in Rai i-a fost poruncit lui Adam sa faca si sa pazeasca poruncile, dar dupa cum nu a cugetat , tot asa nu a pazit poruncile.
Si dracii sunt socotiti cugetatori si intelepti, dar nu petrec intru adevar si nici nu doresc sa petreaca in acesta, de aceea si sunt izgoniti.
asa cum milostivirea fara adevar este urata tot asa este urata si intelepciunea intru neadevar, insa si una si cealalta trebuie aduse la aceeasi masura, dupa cum graieste Proorocul: "Mila si judecata Ta voi canta Tie, Doamne. Canta-voi si voi merge cu pricepere, in cale fara prihana. (Psalm 100 1,2). astfel se cuvine si pricepere sa avem si fara de prihana sa proslavim, in aceeasi masura cu dreptatea."
Iata deci "milostivire fara adevar si intelepciune intru neadevar." nu e plina lumea de acestea doua?