As vrea si eu totusi sa inteleg de ce vedeti voi o incompatibilitate intre iubirea de animale/caini si cea de oameni.
Adica un om daca iubeste animale automat nu iubeste oamenii? De unde aceasta concluzie?
Un om nu poate iubi si animalele si oamenii?
Ba as spune ca este invers.
Un om care iubeste animalele este mai cald si mai milos si cu oamenii. Are un suflet mai bun.
Unul care uraste animalele inseamna ca nu are suflet, ca are mult sange rece (daca le si doreste moartea).
O spun din observatiile mele practice.
Faceti si un exercitiu de imaginatie: stati in fata unui caine de pe strada care nu va face nimic si imaginati-va cum il omorati, cum moare in fata voastra, privindu-va in ochi si cerand mila. Va impresioneaza? Va este mila? Il omorati?
Eu iubesc si copiii si animalele. Si nu pot alege intre ei.
Si totusi exista imprejurari in care stau pe ganduri - exista si copii rai care imi fac mult rau.
Si eu am vazut multi oameni care au acasa sau in curte atat copii cat si animale si care fac bine tuturor. Si copii sau tineri care voluntariat la adaposturi de animale.
Problema se va rezolva cam asa: cainii vor fi luati (daca vor fi prinsi) si omorati cu cruzime. Asta cu eutanasierea si moarte lor bland, eu n-o cred. N-or sa poata multi sa adopte, ca nu au unde sa-i tina.
Insasi prinderea va fi o chinuire asa cum am inteles ca se face in tara.
Si dupa ce se va termina tot omorul, vor fi toti ferciti pana la adanci batranete.
Cei care au sau isi doresc animale de companie o au si o vor avea tot mai greu, tot din cauza celor care urasc animalele.
Si as vrea sa stiu un lucru: totusi cum isi educa parintii copiii in a se purta cu animalele? Ce ii invata? Sa le omoare? Sa le fie frica?
http://www.lumeanimalelor.ro/revista...video_pg_0.htm
Si cititi aceasta poveste:
http://neamtu.wordpress.com/2011/05/
Povestea unui caine (ajuns si la eutanasiere). O pun si mai jos: