[dobrin7m]

"1. Toată înţelepciunea este de la Domnul şi cu El este în veac.
2. Nisipul mărilor şi picăturile ploii şi zilele veacului, cine le va număra?
3. Înălţimea cerului şi lăţimea pământului, şi adâncul şi înţelepciunea, cine le va cerceta?
4. Înainte de toate s-a zidit înţelepciunea şi înţelegerea minţii este din veac.
5. Izvorul înţelepciunii este cuvântul lui Dumnezeu întru cele înalte, şi căile ei sunt porunci veşnice.
6. Rădăcina înţelepciunii, cui s-a descoperit? Şi izvoarele ei, cine le cunoaşte?
7. Unul este înţelept, înfricoşător foarte, Domnul, Cel care şade pe scaunul Său.
8. El a zidit-o şi a văzut-o, şi a numărat-o, şi a revărsat-o peste toate lucrările Sale.
9. Ea se află la tot trupul după măsura dărniciei Lui, şi a dat-o celor ce-L iubesc pe El.

17. Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul.
18. El a văzut-o şi a măsurat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revărsat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe dânsa.
19. Rădăcina înţelepciunii este a se teme de Domnul, iar ramurile ei, lungime de zile.
20. Frica Domnului îndepărtează păcatele, şi la cine petrece, de la acela abate mânia.
21. Mânia celui nedrept nu poate să aibă îndreptăţire, că iuţimea mâniei lui cădere îi este.
22. Până la o vreme va suferi cel îndelung-răbdător, după aceea îi va răsări veselie.
23. Până la o vreme îşi va ascunde cuvintele sale, dar buzele celor credincioşi vor grăi cuminţenia lui.
24. În vistieriile înţelepciunii sunt pildele ştiinţei; celui păcătos îi este urâtă temerea de Dumnezeu.
25. Pofteşti înţelepciune? ţine poruncile şi Domnul îţi va da-o ţie.
26. Că înţelepciunea şi învăţătura stau în temerea de Domnul, şi plăcute sunt Lui credinţa şi blândeţea." cartea intelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah

Primul pas ca sa inveti Cuvantul lui Dumnezeu este acela de ati goli mintea de cuvintele lumii, de cuvintele cunostiintelor lumesti.
Ca trebuie sa faci loc ca sa intre Cuvantul lui Dumnezeu.
Ca de incerci sa asezi Cuvantul lui Dumnezeu peste cuvintele lumii, obtii intuneric amestecat cu lumina care este inselaciunea.
Gol sa fie acolo de prejudecati si de intelepciuni lumesti.

Ceea ce este intelepciune in ochii lumii sa fie nebunie in ochii lui Dumnezeu: "Zicand ca sunt intelepti, oamenii au ajuns nebuni" (Rom. 1, 22); "Au n-a dovedit Dumnezeu nebuna intelepciunea acestei lumi?" (I Cor. 1, 20); "Caci intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu" (I Cor. 3, 19).

Ceea ce este intelepciune inaintea lui Dumnezeu sa fie nebunie pentru lume: "Omul firesc nu primeste cele ale Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt nebunie" (I Cor. 2, 14); "Cuvantul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie" (I Cor. 1, 18); "Dumnezeu a binevoit sa mantuiasca pe cei care cred prin nebunia propovaduirii" (I Cor. 1, 21); "Noi propovaduim pe Hristos cel rastignit, pentru pagani, nebunie" (I Cor. 1, 23); "Pentru ca nebunia lui Dumnezeu este mai inteleapta decat intelepciunea oamenilor" (I Cor. 1, 25).