Cum se tălmăcește cântarea pe care o auzim atât de des în biserică: Doamne miluiește
Este strigătul păcătosului care se căiește, gata să miluiască și el pe alții, așa cum a fost și este miluit fără de măsură de Dumnezeu, Judecătorul faptelor sale.
Cum se tălmăcește cântarea pe care o auzim atât de des în biserică: „Doamne miluiește?“
Este strigătul celui vinovat și osândit la chinuri, care imploră mila judecătorului mânios, fiindcă l-a supărat. Merităm toți veșnic blestem și veșnic foc nedomolit pentru nenumăratele noastre păcate și numai harul Domnului nostru Iisus Hristos, Care mijlocește pentru noi înaintea Tatălui ceresc ne mântuiește de veșnică osândă.
E strigătul celui ce se căiește și care își afirmă răspicat hotărârea neclintită de a se îndrepta și de a începe o viață nouă, cum se cuvine unui creștin.
Este strigătul păcătosului care se căiește, gata să miluiască și el pe alții, așa cum a fost și este miluit fără de măsură de Dumnezeu, Judecătorul faptelor sale.
(Sfântul Ioan de Kronstadt, Viața mea în Hristos, Editura Sophia, 2005, p. 366)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|