O problema dificila, din pacate. Cred ca prin mijlocirea duhovnicului sau a nasilor se mai poate tempera egoismul. De asemenea, exista carti pe aceasta tema si ele pot deveni un subiect de dezbatere.

In mod normal, parintii trebuie sa inteleaga ca tinerii au familia lor, sa stie cand sa le dea sfaturi si cand sa-i lase sa se descurce singuri, cand si cum sa-i ajute. E cam greu atunci cand apare egoismul si alte meschinarii ascunse bine sub o masca oarecare. Daca toti joaca corect, atunci se pot intelege. Daca unii triseaza, atunci altii sufera, din pacate.

Si tinerii si varstnicii au nevoie de iubire, de respect, de ajutor. Exista niste limite care trebuie respectate si de unii si de altii. ,,Dragostea indelung rabda...'', insa. Da, e greu sa te maturizezi imediat ce ti-ai pus verigheta pe deget si sa gestionezi corect astfel de situatii. Adesea, cei in cauza se infurie. Cu rabdare si cu tact s-ar putea rezolva mai usor astfel de situatii.